Pro şi contra adoptării monedei euro
Majoritatea analiştilor vorbesc de o amânare de cel mult doi ani a trecerii la zona euro, perioadă în care România ar putea continua reformele structurale, beneficiind de avantajul unei politici monetare intependente.
Articol de Andreea Prisăcariu, 28 Aprilie 2011, 10:39
Vineri, Executivul urmează să aprobe forma finală a aşa-numitului Program de convergenţă, document cerut de instituţiile europene şi care în final ar trebui să ducă la apropierea cât mai mult a României de standardele Uniunii.
Este vorba de un program multianual care pune bazele unor politici de creştere şi stabilitate economică şi bugetară, iar un aspect important face referire la trecerea la moneda unică europeană, domeniu în care din nou România se străduieşte să nu rupă tradiţia de a fi mai mereu la coadă.
Cel puţin asta se poate înţelege din faptul că guvernul a renunţat la termenul stabilit pentru trecerea la euro în 2015 şi asta după ce, nu cu mult timp în urmă, se ştia de anul 2014.
În noul proiect al Programului de convergenţă, care va fi aprobat vineri de executiv, se vorbeşte doar despre înscrierea României în intervalul 2013-2014 pentru intrarea în mecanismul ratelor de schimb.
Potrivit declaraţiilor economistului şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, aplicarea acestui program ar împinge România pentru aderare la moneda euro în 2017, probabil.
Majoritatea analiştilor vorbesc de o amânare de cel mult doi ani a trecerii la zona euro, perioadă în care România ar putea continua reformele structurale, beneficiind de avantajul unei politici monetare intependente.
În acest interval, Banca Centrală ar putea echilibra mai bine rata de schimb la care se va face trecerea de la leu la euro.
Într-o dezbatere la Radio România Actualităţi, Mircea Coşea, doctor în economie, spunea că România nu este încă pregătită pentru trecerea la moneda euro şi amânarea dă posibilitatea guvernului să-şi consolideze politicile importante în dezvoltarea economică.
"Este o chestiune care apare foarte clar din situaţia economică, din macrostabilizarea pe care am realizat-o cu destule dificultăţi şi cu sacrificii în consum, de abia în acest an, cu dificultăţile pe care le avem de a ieşi din criză. Şi în general România nu are compatibilitatea necesară pentru trecerea la zona euro. Pe de altă parte, rămânerea într-o zonă cu o monedă naţională în aceste condiţii poate să fie chiar favorabilă, pentru că o politică monetară inteligentă poate să conducă în aşa fel cursul încât în anumite condiţii şi în anumite perioade România să aibă de câştigat în ceea priveşte relaţiile economice externe şi chiar în cadrul relaţiilor de stabilizare a cursurilor monetare internaţionale, a explicat Mircea Coşea.
Deputatul liberal Teodor Atanasiu spune că singurul dezavantaj al amânării la zona euro ar putea fi cel de imagine şi că pentru moment economia românească nu este pregătită să facă faţă unei asemenea treceri.
"Acum cred că foarte multe dezavantaje nu avem, fiindcă aţi văzut şi aderarea la Uniunea Europeană, precipitată, la o dată la care nu eram pregătiţi nu a adus avantaje decât poate de imagine. În rest era mai bine să aderăm în momentul în care pregătirea noastră ar fi fost corespunzătoare şi atunci era cu mai puţină suferinţă. Cred că şi acum probabil că dezavantajele vor fi doar de imagine şi nu vom avea dezavantaje, pentru că vom fi pregătiţi în momentul când aderăm şi nu ne vom precipita iar ca să avem probleme", a declarat la rîndul lui, Teodor Atansasiu.
Analistul economic Constantin Rudniţchi recunoaşte că economia românească nu a făcut progrese subtanţiale în ceea ce priveşte indicatorii de trecere la zona euro, însă această schimbare a monedei naţionale va reduce decalajele dintre România şi Uniunea Europeană.
"Până la urmă, spaţiul monedei europene, cu bunele şi cu relele lui, cu actorii care sunt acolo, înseamnă de fapt Europa în sine. Ori, România asta îşi doreşte până la urmă şi evident sigur îşi doreşte să reducă şi decalajele europene, că aici ajungem. Dacă trecem la moneda europeană vom vedea mai clar decalajele europene decât le vedem acum. Sigur, şi acum le zărim, dar atunci le vedem şi mai clar. Dau un singur exemplu: atunci salariile vor fi în euro pentru toată lumea şi sigur şi acum ştim să ne raportăm la euro, dar atunci lucrurile vor fi limpezi, aşa, ca o hârtie de turnesol, a susţinut Constantin Rudniţchi.
Şi şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, s-a pronunţat pe această temă declarând la începutul anului că ţările cu regim flexibil al cursului de schimb, printre care şi România, nu trebuie să se grăbească cu aderarea la euro, ci să profite de avantajul unei politici monetare proprii.