Europarlamentarii la raport
Institutul European pentru Democraţie Participativă-Qvorum a publicat o nouă analiză a activităţii reprezentanţilor delegaţiei naţionale a României în Parlamentul European.
Articol de Petruţa Obrejan, 03 Ianuarie 2011, 14:26
Activitatea europarlamentarilor români în ultima perioadă a lui 2010 este încă nesatisfăcătoare, se arată în raportul Institutului pentru Democraţie Participativă - Qvorum.
Astfel, delegația României nu a reușit încă să își fructifice al şaptelea potențial de influență pe care îl deține în Parlamentul European, potenţial calculat prin prisma numărului de deputați și al funcțiilor deținute.
Mai mult se subliniază o participare foarte scăzută a delegației României la ședințele plenare ale Parlamentului European, comparativ cu celelalte state membre, deși se poate constata un trend ușor crescător.
Delegația țării noastre a terminat primul an de mandat penultima, adică pe poziția a 26-a cu o medie de prezență de 85,84%, iar în primul trimestru al celui de-al doilea an de mandat se află pe poziția a 24-a, cu o medie de 86,71%.
Prezența individuală a celor mai mulți deputați este în ușoară creștere, în special după momentul mediatizării activității acestora de către presa din țară.
Traian Ungureanu, prezenţă de 100% în Parlamentul European
Astfel, Traian Ungureanu (PPE) a avut o prezenţă de 74.14% în primul an de mandat, iar în prima parte a celui de-al doilea an de mandat are o prezenţă de 100%, înregistrând așadar o creștere de apx. 25%.
Într-o situaţie similară se regăsesc Viorica Dăncilă (+15%), Renate Weber (+16%), precum și Adina Vălean, Cristian Bușoi, Norica Nicolai și Sebastian Bodu (+10%).
Există şi deputaţi europeni a căror prezență la lucrările plenare este în descreștere: Ioan Mircea Paşcu (-43%), Adrian Severin (-10%) , Claudiu Ciprian Tănăsescu (-16%), Rareș Niculescu (-16%) și Corneliu Vadim Tudor (-8%).
Doru Frănţescu, Directorul IEDP-Qvorum, a afirmat că, per ansamblu, membrii delegației României sunt fruntași la activități pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de Parlament.
De exemplu, la luări de cuvânt România se află pe locul 4 (locul 9 în mandatul precedent), la întrebări pe locul 14 (locul 18 în mandatul precedent), la amendamente pe locul 6 (locul 4 în mandatul precedent), iar la propuneri de rezoluții pe locul 5 (locul 20 în mandatul precedent).
Europarlamentarii români, locul 15 la rapoarte
În ce privește alocarea de rapoarte, europarlamentarii români se situează pe poziția a 15-a (locul 20 în mandatul precedent), iar la alocarea de avize pe poziția a 11-a (locul 15 în mandatul precedent).
"Cercetarea de teren a arătat că un factor important al creșterii ușoare a prezenței și activităților eurodeputaților români în ultimele luni este constituit de mediatizarea crescândă în țară a activității lor la Bruxelles și Strasbourg. Faptul că am scăpat, cel puțin pentru moment, de tiltul de campionii absențelor nu ne încălzește foarte tare dacă eurodeputații nu încep să se țină serios de treabă: deocamdată suntem campioni la vorbit, dar codași la fapte", a explicat Doru Franțescu.
Astfel, doar câțiva dintre deputații români s-au descurcat bine și la aceste din urmă capitole, obținând calitatea de raportori pe subiecte cu adevărat importante și demonstrând o influență reală în PE: Marian Jean Marinescu (PDL), Adina Vălean (PNL), Daciana Sârbu (PSD), Rovana Plumb (PSD) , Adriana Țicău (PSD), Traian Ungureanu ( PDL) , Monica Macovei (PDL) , Norica Nicolai (PNL) , Cristian Preda (PDL).
Votul pe linie politică
Potrivit raportului, europarlamentarii români, asemenea colegilor lor din toate statele membre, votează pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), și nu se grupează în funcție de naționalitate.
De asemenea, se constată şi tendinţe de manipulare, existând numeroase situaţii când, profitând de lipsa de informare a publicului din ţară, unii europarlamentari exagerează semnificativ importanţa acţiunilor lor în PE.
Doru Franțescu, directorul IEDP-Qvorum, a arătat care sunt cele mai frecvente mijloace de manipulare utilizate.
"Eurodeputaţii transmit informația conform căreia sunt raportori pe anumite propuneri, când în realitate sunt doar raportori virtuali sau raportori de aviz (...). Europarlamentarii bombardează mass media cu informații asupra declarațiilor pe care le fac în PE. În realitate însă, luările de cuvânt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sunt însoţite şi de acţiuni concrete (redactarea de rapoarte, avize, amendamente), altfel ele au mai degrabă caracter propagandistic și sunt contra-indicate".
Recomandările raportului
Pentru ca interesele alegătorilor și partenerilor sociali din România să fie mai bine apărate în Parlamentul European de către reprezentanții aleși, este nevoie ca europarlamentarii să își asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanți, prin identificarea de mijloace pentru a-și crește influența în cadrul PE, dar şi printr-o mai bună comunicare și transparentizare a activităților lor, plecând de la premisa că se află la Bruxelles și Strasborg nu în nume propriu, ci în numele alegătorilor care i-au trimis acolo, se mai arată în raportul IEDP-Qvorum.
O altă recomandare se adresează partenerilor sociali, aceştia ar trebui să se informeze mai mult cu privire la legislația aflată pe agenda Parlamentului European, întrucât apx. 70% din legisilația în vigoare în România este adoptată de acest For.
Pentru a putea intra într-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai întâi să fie bine informați cu privire la propunerile legislative care le vor afecta activitatea.
Studiul de față face parte din programul "Europarlamentarii la Raport" pe care Institutul European pentru Democrație Participativă - Qvorum l-a lansat în martie 2009 și care va consta într-o serie de rapoarte de monitorizare pe parcursul întregii legislaturi 2009-2014.
În plus, Institutul Qvorum efectuează o permanentă monitorizare a activităților și voturilor din PE și emite newsletter-uri informative după fiecare sesiune plenară (lunar).
În Parlamentul European România are 33 de europarlamentari, dintr-un total de 736 (4,48%), fiind a
șaptea delegație ca mărime.