Podul peste Dunăre, Calafat-Vidin, inaugurat
Podul Calafat - Vidin, cea mai lungă construcţie de acest fel peste Dunăre, a fost inaugurat, vineri, în prezenţa premierilor român şi bulgar şi a comisarului european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.
Articol de Radio România, 14 Iunie 2013, 10:11
UPDATE Noul pod peste Dunăre, de la Calafat-Vidin, a fost inaugurat vineri. Evenimentul a început la ora 17:00, cu o oră întârziere.
Podul Calafat - Vidin, care va lega România de Bulgaria, se va numi New Europe Bridge (Podul Noua Europă), a anunţat premierul Victor Ponta.
"Podul, după cum am discutat la Bruxelles la ultimul Consiliu European cu preşedintele Bulgariei şi ne-am gândit şi am propus şi aşa va rămâne - New Europe Brigde", a spus Ponta, după inaugurarea celui de-al doilea pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria.
La ceremonie au participat, pe lângă premierii celor două ţări şi comisarul european Hahn, premierul Plamen Oreşarski, preşedintele Adunării Naţionale, Mihail Mikov, ministrul transporturilor, Danail Papazov, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, membri ai guvernelor Bulgariei şi României, parlamentari, precum şi persoane care au participat la realizarea proiectului de-a lungul anilor.
Panglica a fost tăiată de premierii celor două ţări, Victor Ponta şi Plamen Oreşarski.
Contractul pentru acest pod a fost semnat de Guvernul Isărescu, ministru transporturilor la acel moment fiind Traian Băsescu.
În 2012, Ponta a participat, alături de premierul bulgar şi de comisarul european Hahn, la traversarea podului
În octombrie anul trecut, premierul Victor Ponta a participat alături de omologul său bulgar şi de comisarul european Hahn la traversarea podului.
La acel moment Vitcor Ponta dădea asigurări că România a finalizat lucrările "deşi Bulgaria susţine contrariul pentru a justifica întârzierea executării lucrărilor care îi revin", adăugând că "este la modă să dai vina pe altcineva".
Tot atunci, autorităţile române şi bulgare se declarau mulţumite pentru finalizarea în linii mari ai acestei construcţii, rămânând, totuşi, de executat lucrări importante, precum asfaltarea, hidroizolarea sau o amenajarea a căii ferate.
Premierii celor două ţări vecine erau optimişti şi în ceea ce priveşte crearea unei companii mixte româno-bulgară, de administrare a podului, condiţie fără de care nu ar fi fost posibilă exploatarea acestuia, companie care va avea sediul în Bulgaria.
Cât te costă să treci podul Calafat-Vidin?
Podul este parte a coridorului paneuropean de transport ce leagă oraşul german Dresda de metropola turcă Istanbul şi asigură legătura rapidă şi modernă a sud-estului Europei cu axele principale de transport de pe continent.
Traficul de marfă de pe ruta Giurgiu - Bucureşti - Valea Oltului - Sebeş se va muta astfel pe traseul mai scurt Calafat - Drobeta Turnu-Severin - Timişoara - Arad.
În plus, traversarea Dunării pe noul pod este mai ieftină de patru ori decât trecerea cu feribotul.
Podul va fi exploatat de o societate mixtă româno-bulgară. Conform estimărilor, peste 100.000 de vehicule ar urma să traverseze anual podul.
Podul Calafat-Vidin are o lungime de aproximativ doi kilometri, două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Pietonii şi bicicliştii vor traversa noul pod gratuit.
Tarifele de trecere pentru utilizarea podului Calafat - Vidin au acelaşi nivel pentru ambele sensuri de trecere şi se aplică nediscriminatoriu pentru vehiculele rutiere înmatriculate în România sau în alte state.
Vor fi exceptate de la plată vehiculele rutiere de transport ale serviciilor pentru stingerea incendiilor, maşinile de poliţie şi a ambulanţele din cele două ţări.
Şoferii de autoturisme cu cel mult 8+1 locuri şi de maşini transport marfă cu greutate mai mică de 3,5 tone vor plăti o taxă de 27 lei (6 euro) pentru trecerea peste noul pod de la Calafat-Vidin, pentru maşinile cu mai mult de 9 locuri şi maximum 23 locuri pe scaune taxa fiind de 54 lei (12 euro).
România şi Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin în martie 2000, însă iniţierea proiectului a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.
Costurile totale ale proiectului totalizează 226 milioane de euro, iar angajamentul financiar al guvernului bulgar se ridică la 60,7 milioane de euro.
Proiectul beneficiază de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.