Monitorizarea justiţiei din România "trebuie să continue"
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, se declară pentru menţinerea monitorizării justiţiei române de către Comisia Europeană.
Articol de Carmen Gavrilă, 20 Martie 2012, 12:48
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas Von Mettenheim susţine că Mecanismul de Cooperare şi Verificare impus României în domeniul justiţiei ar trebui păstrat deoarece este un instrument care asigură continuarea reformelor în justiţie.
"Cred cu tărie că Mecanismul de Cooperare şi Verificare trebuie păstrat. Este un instrument foarte valoros care stabilizează eforturile de reformă şi cu siguranţă este un instrument foarte ascuţit în mâinile celor care fac presiuni pentru reformă, de exemplu când vine vorba despre lupta pentru priorităţi bugetare", a afirmat ambasadorul Germaniei.
Îndeplinirea condiţiilor, în opinia lui Mettenheim, este cea mai bună ieşire din Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
"Din 2013, la fiecare doi ani, Comisia Europeana va prezenta o evaluare a problemelor legate de corupţie în Uniune, evidenţiind chestiunile critice şi propunând soluţii pentru a întări măsurile anticorupţie şi restabilind încrederea între state", a mai spus ambasadorul, la o conferinţă despre transparenţa în justiţie, organizată la Bucureşti de Ambasada Statelor Unite şi de cea a Germaniei.
La rândul său, ambasadorul Statelor Unite în România, Mark Gitenstein, a declarat că nu este suficient să avem cei mai buni procurori şi poliţişti, deoarece fără o justiţie care să rezolve corect şi rapid cazurile, nu se întâmplă nimic.
Participanţi la conferinţă, miniştrii justiţiei, Cătălin Predoiu, şi cel de externe, Cristian Diaconescu, au vorbit despre dificultăţile pe care corupţia le creează tuturor ţărilor aflate în tranziţie, inclusiv despre faptul că acest fenomen împiedică dezvoltarea economică, a relatat corespondentul pentru Radio România.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a apreciat că percepţia asupra corupţiei ridicate din estul Europei poate avea ca explicaţie şi existenţa unei probleme culturale, combinată cu evaziunea fiscală.
Evaziunea, a adăugat ministrul Predoiu, poate fi provocată, uneori, chiar de abundenţa reglementărilor legale, şi nu de lipsa lor, a mai spus corespondentul.