Mai mulţi europarlamentari cer blocarea Roşia Montana
Eurodeputaţi străini şi români cer blocarea de urgenţă a proiectului cu cianuri de la Roşia Montana, printr-o scrisoare deschisă, adresată premierului Mihai Răzvan Ungureanu.
Articol de Flori Doman, 16 Februarie 2012, 16:11
Mai mulţi europarlamentari cer premierului Mihai Răzvan Ungureanu blocarea de urgenţă a proiectului minier cu cianuri de la Roşia Montana, prin suspendarea procesului de avizare până la pronunţarea unei comisii de experţi independenţi, departe de influenţele banilor companiilor direct interesate de începerea acestui proiect.
Europarlamentarii au mai multe păreri referitoare la proiectul Roşia Montana. Ei mai spun că singurele decizii care ar trebui să conteze în luarea deciziei privind Roşia Montana trebuie să fie adevărul.
"Singurele principii care trebuie să conteze în luarea deciziei privind Roşia Montana trebuie să fie adevărul, interesul naţional şi dezvoltarea durabilă a regiunii. În acest moment, ne aflăm foarte departe de întrunirea acestor condiţii şi le datoraţi românilor stoparea acestui proces profund nociv", scriu europarlamentarii într-o scrisoare deschisă, adresată joi, premierului Ungureanu.
Scrisoarea este semnată de şase deputaţi români şi străini: Daciana Sârbu, Victor Boştinaru, Renate Weber, Marita Ulvskog (Suedia), Ines Ayala Sender (Spania) şi Gerald Hafner (Germania).
Proteste împotriva proiectului "Roşia Montană"
La sfârşitul lui ianuarie, aproape 30 de activişti Greenpeace au protestat împotriva proiectului Roşia Montana. Atunci, protestatarii au forţat intrarea în Ministerul Mediului şi au mers în biroului ministrului Laslo Borbeley pentru a-i cere să nu acorde avizul de mediu pentru proiectul de la Roşia Montana. De asemenea, ei au mai solicitat ca România să intre în rândul ţărilor care au interzis exploatarea de minereuri cu ajutorul cianurilor.
"Greenpeace a cerut ministrului Mediului, Laszlo Borbely, să nu acorde avizul de mediu pentru Roşia Montană pentru că nu este un proiect prietenos cu natura. De asemenea, pentru că implică folosirea a peste 12.000 de tone de cianură anual, iar iazul de decantare de numai 200 metri pătraţi nu va suporta această cantitate. În plus, în timp, cianura se va împregna în solul din zonă periclitând astfel mediul înconjurător", a declarat Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii al Greenpeace România.
În aceeaşi zi, în Ungaria, a avut loc o acţiune inedită în faţa Ambasadei României din Budapesta, marcând împlinirea a 12 ani de la accidentul ecologic din Baia Mare şi în semn de protest faţa de proiectul Roşia Montană. În timpul protestului, militanţii au aşezat pe trotuarul din faţa Ambasadei României un sicriu umplut cu peşti morţi şi două coroane, iar lângă gardul clădirii au desfăşurat două afişe mari, pe care scria: "Fără cianură la Roşia Montană" şi "Nu vindeţi Roşia Montană, amintiţi-vă de Baia Mare".
Răspunsul ministrului Laszlo Borbely--fb1
Ministrul Laszlo Borbely a declarat că a discutat cu protestatarii, aproape o oră şi le-a explicat că nu va propune niciun aviz de mediu decât dacă va fi absolut convins că proiectul nu va dăuna mediului.
"Cei de la Greenpeace mi-au cerut să spun public că nu sunt de acord cu proiectul de la Roşia Montană şi că nu o să propun niciun acord de mediu. Le-am explicat că nu pot spune acest lucru, dar pot să spun că eu nu voi propune niciun fel de acord de mediu până nu sunt convins că nu dăunează 100% mediului şi nu respectă cele mai bune practici. Documentaţia e în studiu la comitetul tehnic. Mai sunt câteva probleme de clarificat şi această comisie va finaliza analiza.Va fi cea mai modernă instalaţie din Europa în sistem închis, evident dacă proiectul va primi undă verde", a afirmat Borbely.
Ministrul a adăugat că nu există ţară în lume care să deţină anumite cantităţi de aur şi de argint şi să nu le poată exploata, în ciuda părerilor contra, referitoare la modalitatea de procesare.
Roșia Montană este o localitate minieră din Munții Apuseni, județul Alba, cu veche tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa.
A intrat în atenţia opiniei publice după ce o firmă canadiană a făcut publică dorinţa de a extrage aur din zonă.
Proiectul de la Roşia Montană a fost primit cu rezerve din partea mai multor ONG-uri, care şi-au exprimat temerea ca exploatarea minieră din acea zonă ar putea afecta mediul şi obiectivele culturale.