Legea Big Brother, repusă în discuţia Parlamentului şi a societăţii civile
Aşa-numita "Lege Big Brother" va fi repusă pe ordinea de zi a executivului, a Parlamentului şi a societăţii civile.
Articol de Radio România, 09 Ianuarie 2015, 12:53
Decizia a fost luată, astăzi, într-o şedinţă comună a principalelor structuri cu atribuţii în prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii.
Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a precizat, într-un comunicat că, în contextul ultimelor ameninţări din statele membre ale Uniunii Europene şi al recentului atentat terorist din Franţa, se impune reanalizarea reglementărilor care vizează reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de telefonie şi internet.
El a mai arătat că trebuie stabilit un cadru juridic clar şi bine definit, inclusiv pentru permiterea utilizării imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video.
La şedinţa de azi, de la sediul Ministerului Afacerilor Interne s-a stabilit, de asemenea, că este necesar să fie repusă pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile legea "Big Brother" şi cea privind cartelele preplătite în raport cu noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele UE şi naţionale în domeniu, precizează Ministerul Afacerilor Interne.
Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea unui cadru juridic bine definit şi clar, dar şi necesitatea utilizării în condiţiile legale a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video.
Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeni securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.
Amintim că ieri, a fost convocat de urgenţă, Grupul de lucru interinstituţional pentru a căuta soluţii de umplere a vidului legislativ generat de respingerea legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie şi internet de către Curtea Constituţională şi de lipsa adoptării unor noi reglementări la nivel european.
Potrivit declaraţiilor făcute ieri, la finalul reuniunii de ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, aceste propuneri vor fi înaintate şi celorlalte instituţii implicate.
"Noi, astăzi, în această întâlnire, am venit cu câteva propuneri care să reglementeze regimul comunicaţiilor şi anumite completări la Legea 506/2004 (Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice - n. r.), o lege care defineşte, dacă vreţi, funcţionarea la nivel de Minister pentru Societatea Informaţională şi reglementează acest domeniu al comunicaţiilor", a spus Grindea.
Conform Ministerului pentru Societatea Informaţională, grupul de lucru a fost creat la solicitarea primului ministru în luna aprilie a anului 2014 şi este compus din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Public, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Ministerului pentru Societatea Informaţională şi Ministerului Justiţiei, mai precizează sursa citată.
ONG-urile se opun
Mai multe organizaţii neguvernamentale consideră drept aberantă reanalizarea Legii "Big Brother" şi acuză autorităţile că se folosesc de tragedia din Franţa pentru a propune din nou un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care restrânge drepturile fundamentale ale omului.
Două ONG-uri sublinază, într-un comunicat, că presupusul "vid legislativ" invocat de guvern era cunoscut de mai bine de trei luni, iar întrunirea de urgenţă a grupului de lucru care să-l remedieze perpetuează greşelile trecutului şi îngrădeşte drepturile fundamentale, ignorând total societatea civilă şi sectorul privat care ar trebui consultate atunci când iau decizii pe aceste subiecte.