Filmul CFR, episodul doi: 35 de "naşi", cercetaţi în libertate
Magistraţii Tribunalului Braşov au decis că 35 de angajaţi CFR, reţinuţi joi pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, vor fi cercetaţi în libertate.
Articol de Mădălin Iacob, 26 Octombrie 2012, 16:59
Tribunalul Braşov a respins vineri propunerile de arestare preventivă pentru 35 din cei 67 de angajaţi ai celor cinci Regionale CFR din ţară - Braşov, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj.
Faţă de trei din cei 35, instanţa a propus măsura obligatorie de a nu părăsi locuinţa de domiciliu, iar pentru ceilalţi 32 instanţa a luat măsura obligatorie de a nu părăsi ţara.
Totodată, cele trei persoane pentru care s-a propus măsura de a nu părăsi locuinţa de domiciliu pot lua legătura cu celelalte 32 de persoane.
Audierile celor 35 de persoane au durat peste şapte ore.
Corespondentul Radio România, Mădălin Iacob, ne-a transmis că alte peste 30 de persoane aşteaptă să afle dacă vor primi sau nu mandat de arestare preventivă.
Zeci de angajaţi ai CFR, escortaţi de poliţişti şi mascaţi la Braşov
Zeci de conductori de tren, şefi de tren, controlori de bilete, revizori de specialitate din cadrul "CFR Călători" au fost escortaţi din toată ţara la Braşov de poliţişti şi mascaţi.
Procurorii susţin că o parte din banii luaţi de conductorii de tren de la călătorii care circulau fără bilet ajungea la superiorii lor.
Un număr de 70 de angajaţi ai CFR Călători, din cei 81 audiaţi, au fost reţinuţi de procurorii braşoveni, joi noapte, pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Cei 70 de reţinuţi au fost împărţiţi în două loturi de 35 şi 33 de persoane pentru a fi prezentaţi magistraţilor Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă.
Traseul mitei: din toaletele trenurilor până la Bucureşti
Cercetările au fost declanşate ca urmare a sesizării din oficiu din partea Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Braşov din cadrul Direcţiei Poliţiei Transporturi a Inspectoratului General al Poliţiei Române, vizând circa 200 de persoane.
"Conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet. Le cereau bani pentru a nu le întocmi acte premergătoare contavenţiei la regimul circulaţiei pe calea ferată, aşa cum prevede legea. Ulterior, pentru a-şi putea desfăşura în continuare acest gen de activitate dădeau o parte din banii primiţi mai departe către superiori, iar la rândul lor aceştia îi dădeau mai departe mai sus, până la nivelul revizorilor", a afirmat, joi, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, Alina Popescu.
Transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la Bucureşti. Banii erau predaţi prin intermediul chioşcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord, unde lucrau şi rude ale angajaţilor CFR Călători.
Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ 200 de milioane de lei.
Purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov mai afirma că fiecare angajat avea un rol bine stabilit, însă maniera de operare era flexibilă.
"Maniera de operare era foarte flexibilă, erau încetăţenite anumite obiceiuri, colectarea banilor se făcea din anumite locuri de către anumite persoane cu roluri bine stabilite ", a mai declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Braşov, procurorul Alina Popescu.
Descinderi la sediul CFR Călători şi la regionalele CFR din ţară
Mai multe descinderi au avut loc, joi dimineaţă, la sediul CFR Călători şi la regionalele CFR Călători din ţară, pentru a fi puse în executare mandate de aducere pentru angajaţi suspectaţi de fapte de corupţie.
Astfel, la Braşov au fost duse, în cursul zilei de joi, zeci de persoane escortate de poliţişti şi mascaţi, primii angajaţi sosiţi fiind cei de la Bucureşti.
Au urmat loturi de angajaţi de la Iaşi, Craiova, Constanţa şi Cluj, în acest caz fiind emise 81 de mandate de aducere.
Directorul CFR Călători, Ştefan Roşeanu, declara, joi, că, potrivit estimărilor, aproximativ 30 la sută din călătoriile la nivel naţional sunt fără bilet anual, iar compania pierde în acest fel 100-150 de milioane de lei anual din neîncasarea biletelor la casă.