România este principala țară sursă pentru victimele traficului de persoane din Uniunea Europeană.

Visul unei vieți mai bune a devenit o momeală ce a vulnerabilizat românii în fața traficanților de persoane.

Suntem țară de origine, de tranzit și de destinație pentru femei, bărbați și copii.

Majoritatea victimelor sunt minori, care provin din comunități vulnerabile, unde există multă sărăcie, iar educația lipsește cu desăvârșire.

Rapoartele internaționale asupra fenomenului arată o înrăutățire constantă a situației în ultimul deceniu.

Traficul de persoane și realitatea dură din România

„Majoritatea victimelor minore sunt recrutate de persoane apropiate – prieteni, parteneri, rude ori vecini”, susține Ministerul de Interne în cel mai recent bilanț pe tema traficului de persoane, din ianuarie 2022.

În condiţiile în care fenomenul traficului de persoane are un caracter pregnant transfrontalier, România fiind predominant ţară de origine a victimelor traficului care sunt exploatate, în general, în ţări din vestul Europei (Germania, Spania, Franţa, Marea Britanie etc.), este evidentă necesitatea unei cooperări judiciare internaţionale susţinute pentru combaterea acestuia, mai arată MAI.

Presa locală a relatat în mai multe rânduri despre adolescente recrutate de pe băncile școlii de rețele de proxeneți bine organizate, care le-au urmărit timp de mai mulți ani si le-au convins să părăsească țara pentru a le exploata sexual în străinătate.

Sunt, de asemenea, cunoscute cazurile în care chiar părinții, naturali sau adoptivi, le propun fetelor minore să se prostitueze și le dau pe mâna proxeneților care câștigă sume uriașe în urma traficului.

Pandemia a accentuat fenomenul, pentru că expunerea pe internet, de unde se racolează cel mai adesea victimele, a crescut considerabil.

Iar organizațiile neguvernamentale din domeniu spun că traficul de persoane este unul care ține de siguranța națională, pentru că vorbim de crimă organizată.

“Pandemia nu a oprit și racolarea victimelor traficului de persoane, fie că sunt minore sau adulte. A crescut și numărul cazurilor de violență domestică în România, dar și la nivelul UE. Crima organizată nu încetează să lucreze doar pentru că este pandemie, pentru că s-ar reduce profitul lor. Și această pandemie întărește vulnerabilitățile. Perioada pandemică este egal cu accesul la internet. Ceea ce îi expune și mai mult pe minori, care au acces mult mai mare la astfel de instrumente, la internet, ceea ce crește riscul de recrutare a minorilor ca victime ale traficului“, a spus Cerasela Bănică, președinta Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), la emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, care a avut ca temă combaterea traficului de persoane.

Metoda “Loverboy” . Cum le manipulează traficanții pe victime

"Loverboy” este una dintre cele mai utilizate metode ale traficanților de persoane, în special a recrutorilor, prin care se urmărește înșelarea victimelor.

Traficantul îi dă impresia victimei că s-a îndragostit de ea, iar aceasta se îndragostește de el, acceptând să facă orice pentru dragostea sa.

"Această metodă se folosește la fetele foarte tinere. Fetele de 12 – 13 ani sunt cel mai ușor de păcălit. Și nu vorbesc de pedofili, marea lor majoritate sunt prădători sexuali. Prădătorii sexuali le prezintă o poveste de dragoste exact așa cum vor ele să audă. Nu durează mult până devin un cuplu și imediat copila este izolată și exploatată, până la vârsta la care poate fi exportată într-o țară occidentală unde face mai mulți bani decât în România. Marea mea îngrijorare e că avem zeci de mii de copile recrutate pe această metodă”, spune psihologul Iana Matei, autoare a volumului “De vânzare: Mariana, 15 ani”, fondatoare a „Reaching Out Romania”, organizație care oferă victimelor traficului de persoane șansa la o viață normală departe de abuz și persecuție, ba chiar mai mult de atât, le oferă o familie.

Avem de luptat și la nivel de mentalitate, pentru că adesea, societatea le judecă pe aceste fete minore, neștiind că, de cele mai multe ori, ele ajung aici din cauza lipsei de educație, a sărăciei și a lipsei suportului pe care adulții de lângă ele ar fi trebui să îl acorde.

“Trebuie să le protejăm pe aceste copile care sunt în bătaia vântului și culmea e că tot ele sunt cele arătate cu degetul, că e vina lor. Ele au 12, 13, 14 ani, ce fac copilele la vârsta asta? Cred adultul de lângă ele, cred loverboy-ul care le spune că sunt frumoase, că sunt deștepte, care le oferă câte o înghețată gratis, pe care ele nu și-o pot permite”, a povestit Iana Matei, la emisiunea “Serviciul de noapte” cu Maria Țoghină.

“Nu ne protejăm copiii”. Vulnerabiliăți legislative

În România, victimele minore nu se bucură, încă, de un tratament adecvat, care să le protejeze, iar justiția nu este prietenoasă cu copiii, ceea ce duce la o revictimizare cu efecte dramatice asupra copiilor.

“Avem un sistem de justiție neadaptat victimei și aici lupta este pentru un sistem de justiție adaptat minorilor și în special victimelor. Este vorba despre lipsa de echitate, de expertiză, în ce privește serviciile sociale și juridice. În opinia mea, este lipsa interesului real al instituțiilor de prevenire și combatere și suntem într-un cerc vicios. Totodată și aplicarea legii e defectuoasă. Consimțământul pentru un act sexual, care potrivit legii este cheia, este fixat la 16 ani, care e definit la actul sexual cu minori. A fost introdus după perioada comunistă. Soluția este de îmbunătățire a cadrului legislativ astfel încât să poți asigura victimei acel principiul de echitate. Făptuitorul are o serie de drepturi, ar trebui și victimei să i se acorde aceleași drepturi”, consideră Cerasela Bănică, președinta Centrului de Advocacy și Drepturile Omului.

În ultimul timp, lucrurile au mai început să se schime, iar în multe tribunale din țară s-au amenajat camere speciale pentru discuțiile cu minorii.

Pe măsură ce se dezvoltă proiectul camerelor speciale se vor regla si alte aspecte juridice ce vizează drepturile minorilor, spun avocații implicați în astfel de procese.

Avem nevoie însă de mai mult decât atât: voință, modificarea legislației, expertiză și resurse fianciare.

Pentru că acești copii, victime ale traficului de persoane sunt ca orice copil din România, care are dreptul la protecție din partea statului.

“E nevoie de expertiză, e nevoie de o formare continuă, fie că sunt magistrați, polițiști, sau experți care oferă servicii sociale persoanelor. Cu cât ai cunoștințe și metode, cu atât ai mai multe instrumente să le protejezi pe victime, pe minori. Este nevoie de resurse financiare pentru a putea plăti expertiza necesară. Se discută de crearea unui fond pentru victime. Azi (n.r. luni, 7 martie a.c.) s-a publicat pe site-ul Ministerului Justiției , la secțiunea Transparență decizională, proiectul de lege în care se menționează crearea fondului pentru victime ale violenței, inclusiv pentru traficul de persoane. Eu tot aștept să fie aplicate. Vrem acțiune, vrem rezultate concrete”, spune Cerasela Bănică.

Practica europeană în domeniul protecției minorilor

În practica europeană, există două directive mai vechi, din 2011 și 2012, iar la cea din 2011, Comisia Europeană deja lucrează.

Directiva 93 din 2012 prevede că atunci când victima e un copil, statele membre iau ca principiu interesul primordial al copilului.

De aici derivă măsurile de protecție a copilului: dreptul la protecție al victimelor copii – toate audierile pot fi înregistrate și folosite în procedurile penale. De regulă, copiii victime nu apar în proces, trebuie să fie protejați și declarațiile lor sunt date înainte pe suport audio-vizual, ședințele nu sunt publice, nu se întâlnesc niciodată cu traficanții și li se păstrează identitatea necunoscută față de acele persoane. Au dreptul la consiliere juridică, la traducere, la interpretare.

A doua directivă, din 2011, este mai specifică și se referă la combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Se preconizează că în 2023 va fi adoptată, fiind acum în negocieri.

Educație, legislație și cooperare, măsuri cheie în combaterea traficului de persoane

Lupta împotriva traficului de persoane este una dificilă, fenomenul fiind denumit și “sclavia erei moderne”, iar victimele traficului de persoane sunt ascunse chiar sub ochii noștri.

Lupta împotriva traficului de persoane nu poate fi dusă doar de o instituție, agenție sau organizație, ci este nevoie de un efort coordonat între toți actorii, este nevoie să construim o mișcare socială împotriva traficului de persoane.

Conform raportului Comisiei Europene, România se află în topul țărilor cu cele mai multe condamnări (după Franța), dar și cu cele mai multe urmăriri penale (după Franța și Belgia), dar încă avem situații grave unde termenele s-au prescris și traficanții au fost achitați, cum este cazul Țăndărei.

Modificarea legislației, astfel încât aceasta să ofere o protecție mai bună victimelor minore este cerută cu insistență de organizațiile neguvernamentale, care fac un lobby puternic în acest sens.

“Avem goluri legislative, în momentul de față nu există o legiferare a faptei de pedofilie. Mai avem lipsa de finanțare și de expertiză a serviciilor pentru victime. Nu știm câte victime în România beneficiază de protecție. Dacă nu ai măsuri de protecție, victima singură nu se poate lupta cu o rețea de crimă organizată, fără să știe că e protejată“, susține Cerasela Bănică.

Alături de modificarea legislației, educația poate fi una dintre soluțiile la îndemână pentru a reduce amploarea fenomenului.

Iar organizațiile guvernamentale cu tradiție și expertiză în domeniu fac un apel serios statului roman, să colaboreze cu ele, pentru a combate traficul de persoane.

“Este nevoie de educație și apoi vorbim și de legislație. Toate aceste copile s-au oprit undeva în ciclul primar cu educația. Copiii provin din comunități vulnerabile, unde există multă sărăcie. Aici trebuie organizate programe cum ar fi un after school, poți face și artă și dezvoltare personală, să-i educi pe copii. Dacă nu începem cu educația vom avea și următoarele generații pe stradă. Lipsa de cooperare între instituțiile publice și nonguvernamentale este încă o problemă. Organizațiile nonguvernamentale au experiență, folosește tu, ca stat, această experiență“, spune Iana Matei.

De altfel, la începutul anului, premierul Nicolae Ciucă a avut o întâlnire cu autoritățile în domeniu privind rezultatele României în prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Premierul a subliniat atunci că lupta împotriva traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru acest Guvern și a vorbit despre importanța strategică a abordării acestui fenomen pe cele trei nivele de intervenție – prevenire – combatere – protecție.

“Acțiunile de prevenire în comunitate sunt fundamentale, trebuie să avem timpi de intervenție rapidă în depistarea, prinderea și anchetarea traficanților, dar la fel de important este să avem în vedere o abordare integrată a fenomenului, pornind de la măsurile structurale de combatere a sărăciei”, a arătat premierul.

O mână de ajutor pentru salvarea unui minor vulnerabil

La nivelul societății, fiecare dintre noi poate interveni în cazul în care observă un abuz asupra unui minor.

“Dacă există o suspiciune că un minor e într-o situație vulnerabilă sau o persoană este victimă (se prostituează), să se sune imediat la 112. Sau la numerele de telefon pentru copil abuzat“, ne sfătuiește Cerasela Bănică.

119 este numărul de telefon destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului, în cadrul programului guvernamental „Din grija pentru copii”, iar linia telefonică specială 0800.500.333 este destinată victimelor violenței domestice.

Aceast articol este realizat și ca urmare a workshopului derulat în cadrul proiectului ReAct - Reformă si acțiune pentru apărarea drepturilor copiilor, victime ale traficului uman, în sistemul de justiție, proiect susținut prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Video: Emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină, ediția din 7/8 martie 2022, pe tema combaterii traficului de persoane