Codul administrativ intră în dezbaterea Senatului
Un articol controversat al noului cod prevede că aleşii locali vor primi o îndemnizaţie lunară pentru limită de vârstă la pensionare, iar banii se vor cumula cu orice alt tip de pensie la care au dreptul.
Articol de Alina Stănuţă, 10 Iunie 2018, 08:38
Proiectul de cod administrativ intră luni în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată, după ce a fost discutat şi adoptat în comisia perlamentară de specialitate.
Un articol controversat al noului cod prevede că aleşii locali vor primi o îndemnizaţie lunară pentru limită de vârstă la pensionare, iar banii se vor cumula cu orice alt tip de pensie la care au dreptul.
Noul Cod administrativ reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice: guvern, ministere, prefecturi, consilii judeţene sau primării.
Defineşte statutul personalului din aceste instituţii şi trasează principiile descentralizării şi autonomiei locale. Printre altele, parlamentarii au votat că în consiliile locale, pentru actele de vânzare-cumăprare sau schimburi de terenuri, este nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor, pe când pentru aprobarea bugetului local, a taxelor şi impozitelor sau pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului este nevoie de votul a jumătate plus unu dintre consilieri.
Un alt amendament arată că Serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor ar putea fi descentralizat începând cu 1 ianuarie 2019.
Iniţiatorii modificării arătau că autorităţile locale pot înbunătăţi acest serviciu şi reduce astfel timpul de aşteptare pentru cetăţeni.
Un amendament controversat, votat de PSD, ALDE şi UDMR, prevede că aleşii locali vor primi o indemnizaţie lunară pentru limită de vârstă, iar cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate.
Deputatul PSD Ion Călin explica faptul că impactul bugetar se va calcula pornind de la cele 1.260 de funcţii care pot intra în plată: primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene.
"În momentul când a candidat şi a fost ales, nu mai are dreptul la niciun fel de activitate privată. Fiind demnitari, nu au avut voie niciodată la sporuri de vechime sau alte sporuri. Cele mai mici salarii în unităţile administrativ-teritoriale, până la aplicarea Legii 153, au fost la primari, comparativ chiar cu salariaţii din subordine. Au cerut o reparaţie a unei nedreptăţi care li s-a făcut, în condiţiile când au lăsat funcţii importante, poziţii importante sociale şi cu salarizare, au vrut primari, şi cu această indemnizaţie foarte mică. Venim cu o reparaţie pe care o acordăm noi la ieşirea la pensie", a susținut Ion Călin.
Singurul care a votat împotrivă a fost reprezentantul USR, senatorul Raluca Presadă. Ea a arătat că este o nedreptate care se face celor care nu au pensii speciale şi menţiona că prin adoptarea acestui amendament se adânceşte deficitul la fondul de pensii.
"În acest moment avem 163.000 de beneficiari de pensii speciale, iar pentru o pensie specială statul subvenţionează cât pentru 12 pensii minime. Inventăm tot felul de categorii speciale în ţara asta, categorii de oameni care au dreptul la pensii speciale. Dar de ce nu abolim pensiile speciale? De ce le menţinem? De ce adăugăm la ele? Eu am înţeles că primarii îşi găsesc cu greu un loc de muncă după ce au avut cinci mandate. Dar sunt oameni în ţara asta care nu-şi găsesc un loc de muncă oricum; lor nu le dăm pensii speciale?", a intrebat Raluca Presadă.
Proiectul de lege intră luni în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.