Audieri pe bandă rulantă în cazul listelor electorale
Mai mulţi reprezentanţi ai instituţiilor statului au fost audiaţi de procurorii Parchetului General, în legătură cu listele electorale în baza cărora s-a efectuat referendumul de la 29 iulie.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 07 August 2012, 12:19
UPDATE Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, a fost audiat în dosarul listelor electorale folosite la referendumul organizat pe 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Vergil Voineagu a declarat că nu ştie pentru ce a fost chemat de procurori, spunând că cel mai probabil în calitate de martor.
După încheierea referendumului din data de 29 iulie, Institutul Naţional de Statistică a comunicat Curţii Constituţionale că "în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică".
Totodată, în adresa transmisă CCR, preşedintele INS, Vergil Voineagu, afirmă că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 "nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei de 18 ani şi peste".
17:45 Şefa Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru, s-a prezentat, marţi, la Parchetul instanţei supreme, pentru a fi audiată în calitate de martor în cazul chestorului Constantin Manoloiu, şeful Direcţiei Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI, care a transmis în 2 august o adresă ce a contrazis actele comunicate Curţii Constituţionale până atunci.
Ana Maria Pătru a transmis o adresă către Curtea Constituţională - la solicitarea acestei instituţii - în care preciza că AEP nu a avut atribuţii privind întocmirea şi actualizarea listelor electorale utilizate la referendumul din 29 iulie 2012.
15:00 Adjunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe, a declarat la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că asupra celor din instituţia pe care o reprezintă nu au fost puse presiuni "din partea nimănui" în legătură cu listele electorale de la referendum.
"Nu au fost presiuni din partea nimănui", a spus el, după audierile la Parchet.
Întrebat cu privire la informarea din 2 august în care s-a precizat că "Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente", Daniel Gheorghe a precizat că "exactitatea datelor poate fi influenţată, într-o măsură mai mică sau mai mare, de anumite cauze", cum ar fi neînregistrarea unor cazuri de deces sau de persoane care şi-au mutat domiciliul în străinătate.
În acelaşi context, ajunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a afirmat că "s-au făcut multe verificări", încă înainte de alegerile locale, acestea vizând, printre altele, cazurile persoanelor a căror vârstă a trecut de 100 de ani.
Potrivit lui Daniel Gheorghe, verificările în astfel de cazuri au avut ca scop scoaterea de pe liste a persoanelor care au decedat între timp.
Marţi, în cursul dimineţii s-au prezentat la Parchet pentru audieri adjunctul de la Direcţia pentru Evidenţa Populaţiei din Ministerul de Interne şi un jurist.
În cursul zilei se aşteaptă ca şi alte persoane din instituţiile implicate în desfăşurarea scrutinului să fie audiate.
Potrivit redactorului RRA, Mădălina Verman, procurorii Parchetului General fac cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare.
Verificările au loc după ce Curtea Constituţională a precizat că există date contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente.
Procurorii au solicitat copiile acestora, precum şi listele suplimentare în original.
Şeful de la Evidenţa Populaţiei, urmărit penal
Luni, şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a fost pus oficial sub acuzare, iar împotriva ofiţerului de poliţie a fost declanşată urmărirea penală pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Chestorul Constantin este acuzat în legătură cu adresele trimise de MAI către Curtea Constituţională, în care există contradicţii.
Prima adresă comunica o cifră, a doua comunica faptul că MAI nu îşi poate asuma responsabilitatea pentru cifra respectivă - cele peste 18 milioane de alegători de pe listele electorale permanente.
Chestorul a scris în adresa către CCR că "nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente", această atribuţie revenind exclusiv Autorităţii Electorale Permanente.
Manoloiu: Nu-mi dau demisia, învinuirea vine şi se duce
Şeful de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, chestorul Constantin Manoloiu, a declarat, la ieşirea de la sediul Parchetului instanţei supreme, că nu îşi dă demisia, că este un profesionist, iar învinuirea "nu are relevanţă, ea vine şi se duce".
"Eu sunt garantul că toate cifrele vor fi corecte", a spus chestorul şef Manoloiu.
Chestorul a precizat că a semnat un ordin de informare către ministru care este un politician.
Întrebat cum se simte în postura de învinuit, chestorul Manoloiu a spus: "Nu mă simt bine, vă daţi seama după o carieră profesională, am avut funcţii importante. Nu există nicio faptă penală. Justiţia este, ştiţi cum e".
Urmărirea penală în cazul lui Manoloiu vine după ce preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, vineri, 3 august, că şeful de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu, "a minţit" ori înainte, ori după referendum.