Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației
Noi reguli de desfăşurare a activităţii didactice în semestrul II.
Articol de Daniela Petrican, 17 Ianuarie 2022, 10:01
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - "Apel matinal", Realizator: Daniela Petrican
Realizator: Semestrul al doilea școlar începe astăzi cu toți copiii în clasă, indiferent de rata de incidență a localității în care se află unitatea de învățământ și fără a se mai ține cont de procentul personalului vaccinat anti-COVID, după ce Ministerele Educației și Sănătății au emis un ordin comun care stabilește noi criterii pentru suspendarea cursurilor cu prezență fizică. Din păcate, însă, noul semestru școlar începe și fără teste de depistare a coronavirusului în școli, însă acestea ar putea ajunge totuși la elevi spre finalul acestei luni. Mai multe aflăm acum de la invitatul de astăzi al "Apelului matinal", ministrul educației, Sorin Cîmpeanu. Bună dimineața!
Sorin Cîmpeanu:Bună dimineaţa!
Realizator: Domnule ministru, care sunt noile criterii în funcție de care se poate decide, dacă va fi cazul, suspendarea cursurilor cu prezență fizică în școli?
Sorin Cîmpeanu:După o analiză aprofundată, făcută de către Ministerul Sănătății, luând în considerare specificul noii variante Omicron, luând în considerare situația din punct de vedere sanitar, luând în considerare mai multe elemente, a rezultat ca fiind necesară introducerea următoarelor criterii: în primul rând, pragul de 75% din perspectiva ocupării paturilor destinate pacienților COVID într-un județ. Deci ne raportăm la fiecare județ, cu excepția regiunii București-Ilfov care, din motive lesne de înţeles, este tratată ca atare. Atunci când se constată că - sperăm să nu ajungem în acea situație - că, în pofida numărului mare de infectări, numărul de cazuri care necesită este mic, suntem în permanență atenți, dincolo de respectarea regulilor sanitare în școli, la gradul de ocupare a paturilor destinate COVID. Când se depășește gradul de 75%, înseamnă că în acel judeţ există o presiune pe spitale, există o multiplicare a cazutilor care necesită spitalizare și în acel moment abia înseamnă că trebuie să facem ceea ce nu ne dorim și anume să trecem, pentru o perioadă, școlile în online, o perioadă până când rata de ocupare a paturilor coboară sub 70%. Deci se intră în online când rata de ocupare a paturilor COVID trece de 75% și se revine cu prezentă fizică atunci când coboară rata de ocupare la 70%. Acest lucru, așa cum am spus, se judecă la nivel de județ, se raportează la ziua de joi, Ministerul Sănătății şi direcţiile de sănătate publică vor afişa în fiecare săptămână, în ziua de joi rata de ocupare a paturilor COVID. Acest lucru va fi preluat și pe pagina Ministerului Educației și pe pagina inspectoratelor şcolare judeţene, în aşa fel încât fiecare şcoală să știe în ce situație se află din punct de vedere sanitar în judeţ. În momentul de față, atunci când ne raportăm la rata de ocupare, există un singur judeţ care a depăşit 30% - judeţul Suceava; există două județe, Bihor și Cluj, care sunt aproape de 30%. În București, spre exemplu, rata de ocupare este 16%, București-Ilfov împreună, 16%, iar la nivel național, rata de ocupare este tot 16%, deci departe de 75%, ceea ce, așa cum am spus, ne arată că, dincolo de o multiplicare a numărului de infectări, totuși acestea nu generează forme care să necesite spitalizare, din fericire. Mai mult decât atât, atunci când apar trei cazuri într-o clasă sau într-o grupă, într-o perioadă consecutivă de șapte zile, atunci întreaga clasă trece în online. Se păstrează și vechea regulă cunoscută deja - atunci când jumătate din clasele unei școli intră în online, întreaga unitate de învățământ intră în onlone. O precizare importantă - o clasă trece în online prin decizia consiliului de administraţie al şcolii, iar întreagă unitate de învățământ trece în online prin decizia Comitetului Județean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv al municipiului București. Vă ascult.
Realizator: Cadrele didactice se declară derutate de situație, în sensul că regulile, spun profesorii, s-au schimbat la fiecare val COVID, că trebuie să țină o evidență clară, că până se face socoteala cu trei cazuri, cu șapte zile, trece timp, timp în care părinții sunt și ei bulversați. Ce le transmiteți cadrelor didactice?
Sorin Cîmpeanu: Apreciez efortul pe care l-au făcut de la începutul pandemiei. Ne dorim cu toții, absolut toți ne dorim predictibilitate, însă specificul unei variante a virusului SARS-CoV-2 nu poate fi prevăzut. Se constată situația și să iau cele mai bune măsuri care se impun, în funcție de situația dată. Cu toții ne dorim predictibilitate, însă, dincolo de interesul educației, vedem foarte bine, această criză sanitară numai predictibilitate nu ne oferă. Avem datoria să luăm cele mai responsabile și mai stabile măsuri, ceea ce Ministerul Sănătăţii şi Ministrul Educaţiei au făcut în prezent. Să numeri într-o clasă cazurile de la 1 până la 3 nu e chiar cel mai dificil lucru, cadrele didactice fac lucruri mult mai dificile.
Realizator: Când vor ajunge, până la urmă, testele pentru depistarea COVID-19 în școli? Rămâne finalul lunii ianuarie?
Sorin Cîmpeanu:E o întrebare pe care o adresez și eu, o adresăm în permanenţă Ministerul Educației către IGSU, am înțeles situația în care IGSU a fost pus din cauza blocajului generat de contestaţii, dar un termen nu foarte exact este într-adevăr acela pe care l-aţi amintit dvs, în circa două săptămâni, maximum două săptămâni, ar trebui să fie teste în școli.
Realizator: Ar fi mai bine dacă aceste teste se fac în școli?
Sorin Cîmpeanu:Cu siguranță, da.
Realizator: Şi nu ar îngreuna procesul educațional?
Sorin Cîmpeanu:Ar îngreuna procesul educațional. Întotdeauna, de la debutul pandemiei și până acum, suntem puși în situația de a lua cea mai bună decizie între deciziile posibile. Sigur că îngreunează procesul educațional, dar, ca întotdeauna, trebuie să punem în balanţă echilibrul între efort și beneficiu, efortul este mare, beneficiul este încă și mai mare. Pentru că am putea avea o imagine corectă, clară a situației epidemiologice la nivelul fiecărei clase, în măsura în care, subliniez, elevii acceptă testarea. Pentru că testarea, vă reamintesc, nu este obligatorie. Recomand și nu pot să înțeleg de ce nu am dori să ne testăm, însă legal ea nu este obligatorie. Se testează acei elevi care doresc să se testeze. În acest fel nu ai mai fi pus în situația să distribui teste acelor elevi care vor nu să se testeze. Pe de altă parte, testarea ar putea să fie autoadministrată de către elevi, mai ales atunci când vârsta permite, sub supravegherea cadrului didactic. Deci cadrul didactic nu se implică în procesul de testare, dar constată rezultatele. Elevul 1, 2, 3, 4 sunt negativi, elevul Ionescu este pozitiv. Ar putea să aibă o imagine clară, să nu mai existe semne de întrebare dacă raportările se fac corect, dacă testele se folosesc, că am văzut din păcate și abordări iresponsabile de teste care au fost primite și, în loc să fie administrate, au fost vândute în diverse moduri. Toate aceste lucruri s-ar putea evita dacă testarea s-ar putea face în școală. Testarea nu este obligatorie.
Realizator: Conform datelor existente, care este acum în școli rata de vaccinare a cadrelor didactice și ce decizii susțineți la nivelul Ministerului Educației având în vedere că s-a renunțat la introducerea ratei de vaccinare în rândul personalului din învățământ drept criteriu pentru funcționarea școlilor?
Sorin Cîmpeanu: Acest criteriu introdus în data de 5 noiembrie a fost un criteriu nu bun, excepțional, pentru că el a stimulat atât de mult vaccinarea în școlile românești încât în prezent rata de vaccinare a personalului din învățământ este dublul mediei naționale. Există două..., existau săptămâna trecută 2.838 de școli în care rata de vaccinare era de 100%. Personalul din învățământ este un exemplu din această perspectivă. O parte din decizie sunt convins că a fost luată şi pe baza existenţei acestui criteriu necesar pentru funcţionarea cu prezență fizică, 60% din personalul unităţilor de învăţământ vaccinat. Acum, însă, pe baza informațiilor primite de la Ministerul Sănătății, văzând că această variantă a virusului Omicron nu mai reacționează așa cum ne-am fi dorit la vaccin, a fost necesară o schimbare de abordare, de la rata de vaccinare către gradul de ocupare a paturilor din spitale.
Realizator: La un moment dat, însă, existau foarte mulți profesori infectați și care nu ar fi putut să se vaccineze și care trăgeau în jos rata de vaccinare.
Sorin Cîmpeanu:Da, ce pot să spun?
Realizator: Păi cum facem atunci cu...?
Sorin Cîmpeanu:Tocmai ce v-am spus că s-a renunţat la rata de vaccinare în școli. Mai contează acum dacă e trasă în jos? Cred că nu.
Realizator: Nu contează, dar spuneați că a fost idee bună.
Sorin Cîmpeanu: A fost o idee foarte bună, pentru că în acest fel - vă reamintesc că sunt mult peste 200.000 de angajați din sistemul de învățământ vaccinați complet, mult peste 200.000. Din perspectiva numărului, sunt departe cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată, iar din perspectivă procentuală, v-am spus, sunt în școli vaccinarea este peste dublul nivelului național de vaccinare. Asta arată responsabilitate în școli.
Realizator: Sunt multe școli unde procesul de învățământ este la un pas să fie blocat din cauza prețului uriaș la gazele naturale. Cum se poate rezolva această problemă?
Sorin Cîmpeanu:Este o problemă extrem de gravă, este o problemă care vizează întreaga societate românească, este o problemă pe care o discutăm în fiecare ședință de guvern. Plafonarea și respectarea plafonului maxim al prețului la energie este pentru moment singura soluție care a fost găsită la nivelul guvernului și care trebuie să fie respectată de către furnizorii de energie. Sunt în curs de analiză și alte soluții care exced competențele Ministerului Educației.
Realizator: Săptămâna aceasta este anunțată o grevă de avertisment a sindicatelor din învățământ, inclusiv pe tema salarizării. Ați mai discutat cu reprezentanții sindicatelor pentru a preveni o astfel de grevă?
Sorin Cîmpeanu:Discutăm în permanență. Avem planificată și peste o oră o altă discuție. Să știți că îmi reafirm punctul de vedere conform căruia o educație de calitate, așa cum ne dorim cu toții, nu poate fi făcută fără o salarizare motivantă. Am rămas și voi rămâne adeptul unei salarizări motivante în sistemul de educație. În același timp, precizez că anul acesta au fost posibile creșteri sectoriale în educație și în sănătate de puțin peste 4%, jumătate din cât ar fi trebuit să fie conform Legii 153 în anul 2022, un sfert, dacă ne gândim la cât ar fi trebuit să fie creșterile salariale în educație, luând în ansamblu anul 2021, când totul s-a prorogat și anul 2022. Deci rămân în continuare un susținător al salarizării motivante în educație. Pe de altă parte, nevoia României de a se încadra în decifitul asumat la nivel de țară a făcut posibilă în această primă etapă doar creșterea cu puțin peste 4%. În acest fel, cu această creștere, pot să vă spun că un profesor debutant, cu vechime de sub un an, are un salariu de 2.597 de lei net, în care este inclusă și indemnizația de hrană. Fără indemnizația de hrană ar fi 2.392 de lei. Deci este vorba de un salariu pe care îl apreciez, din păcate, ca nefiind motivant atunci când ne gândim că în sistemul de educație dorim să rămână cei mai buni absolvenți de învățământ superior. Acest salariu nu se constituie într-o motivație pentru ca cei mai buni absolvenți de învățământ superior să îmbrățișeze cariera didactică - o spun foarte clar, dar, repet, s-a făcut ce s-a putut într-o primă etapă, vom vedea, avem speranța că la rectificare vom obține plasuri semnificative din perspectiva salarizării în învățământ, iar până atunci sunt convins că astăzi, când începe semestrul doi, cei mai mulți colegi cadre didactice, deși au perfectă dreptate, legea le dă dreptate, din perspectiva solicitărilor salariale, vor înțelege cât de important este acum, când în sfârșit toți elevii pot veni la școală cu prezență fizică, să se ocupă de educația elevilor, înțelegând, repet, problema cu care se confruntă și dându-le dreptate.
Realizator: Vă mulțumesc pentru toate aceste precizări. Invitatul de astăzi al ”Apelului matinal” a fost ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.