Realizator Gabriel Bassarabescu : Suntem deja la câteva ore bune de la această şedinţă comună de guvern, lucrurile s-au mai sedimentat şi cred că puteţi trage câteva concluzii la rece. Cum vedeţi lucrurile? Aţi atins punctele pe care vi le-aţi propus?

Mihai Răzvan Ungureanu: Da, fără discuţie şi acest lucru se vede în numărul şi calitatea documentelor oficiale semnate ieri. Aş începe prin a vă spune că esenţial este planul de acţiune semnat de domnul Filat şi de mine, plan de acţiune pentru aplicarea prevederilor unei declaraţii comune care priveşte instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova, desemnat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Această declaraţie comună a fost semnată la Bucureşti, în 27 aprilie 2010, la cel mai înalt nivel, la nivelul preşedintelui Traian Băsescu şi al preşedintelui interimar de atunci, Mihai Ghimpu, dar pentru a pune în practică declaraţia comună era nevoie de un plan de acţiune şi acest plan de acţiune detaliază fiecare domeniu de cooperare susceptibil de a fi generator de proiecte comune, în beneficiul mutual al semnatarilor. Acest plan de acţiune a fost cumva titlul capitolului sub care se aşează toate celelalte protocoale şi acorduri semnate ieri, între care spicuiesc doar un acord între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din ţara noastră şi Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, care se adresează în primul rând modului în care cele două ministere se pot apropia pe seama generării de proiecte în interiorul celebrei sume ajutor din partea României pentru Republica Moldova de 100 de milioane de euro, proiecte care să folosească restructurării unor domenii importante menţionate în strategiile de dezvoltare ale Republicii Moldova care să cuprindă obiective strategice de ordin economic şi aşa mai departe. Până acum, din suta de milioane de euro nu au fost cheltuite decât opt milioane destinate în anul 2010 chiar rezolvării unor situaţii de urgenţă. Încercăm să adăugăm 15 milioane de euro în proiecte de mediu, convenite la nivelul unei declaraţii comune, tot ieri, de miniştrii de resort din cele două ţări, urmând - şi aceasta a fost convenţia între premierul moldovean şi mine - ca restul banilor, iarăşi pe temeiul unor proiecte bine construite şi cu fezabilitate recunoscută de ambele state, să genereze valoare economică. Daţi-mi voie să mai trec prin lista de documente semnate un acord pentru cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, un alt acord la nivelul ministerelor Muncii, referitor la protecţia bilaterală a forţei de muncă şi a tranzitului de forţă de muncă şi, nu în ultimul rând, un acord între cele două guverne privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, un subiect destul de sensibil pentru noi, de altfel. Am discutat, între altele - şi acest lucru urmează să se concretizeze foarte curând - despre câteva proiecte economice cuprinse în inventarele de probleme bilaterale şi în anii /trecuţi/. De exemplu, interconectarea de gaze naturale între Republica Moldova şi România, celebrul gazoduct Iaşi - Ungheni, care este, în momentul de faţă, o necesitate stringentă pentru administraţia de la Chişinău şi pentru cetăţenii Republicii Moldova; interconectările de energie electrică de la Fălciu - Goteşti şi Suceava - Bălţi. Am discutat despre consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Toate aceste lucruri din care eu acum nu fac decât o selecţie foarte brutală au cuprins, de fapt, întreaga zi. Şedinţa comună de guvern a durat un pic mai mult decât ne programasem, tocmai pe seama faptului că substanţa a fost extrem de densă, iar discuţiile foarte bune. Credem că acum am făcut un pas mare înainte spre integrarea intereselor comune, în primul şi în primul rând.

Realizator: Domnule prim-ministru, sunteţi un om de acţiune şi în foarte scurta perioadă de când aţi preluat conducerea guvernului s-a văzut acest lucru. Profit de această abordare a dvs. pentru a vă întreba dacă există şi nişte termene, pentru că am discutat cu multe persoane şi de-o parte şi de cealaltă a Prutului şi există teama că aceste acorduri - care, sigur, sună foarte bine - ar putea fi lungite, aşa, sine die. Veţi reuşi să-i ţineţi în mână şi dvs. şi premierul Filat pe cei ce ar trebui să pună în practică toate aceste lucruri vitale, într-adevăr, pentru relaţia dintre cele două ţări?

Mihai Răzvan Ungureanu: Sincer să vă spun, nu văd o problemă. Îmi dau seama că multe dintre temele inventarelor de discuţii bilaterale din ultimii ani - slavă Domnului, le cunosc de ceva vreme - au suferit amânări, iar soluţiile găsite în timp nu au fost întotdeauna optime. În plus, s-a întâmplat ca, pe anumite perioade, mai ales din cauza vicisitudinilor politice, nu tot ceea ce privea îmbunătăţirea raporturilor bilaterale şi integrarea intereselor comune, cum vă spuneam, să fi căpătat un format juridic şi, deci, o ordine administrativă.
Nu mai este cazul acum. Şi premierul Filat şi eu suntem foarte hotărâţi să punem totul în aplicare şi, cu oarece viteză, în aşa fel încât efectele să se facă foarte repede cunoscute şi recunoscute la nivelul cetăţenilor.
Deci, pe această determinare, pe această, să spunem, obstinaţie, în sensul pozitiv al cuvântului, puteţi conta.

Realizator:Da, ce am detectat şi eu, mari aşteptări în Republica Moldova cu aceste linii electrice, gazoductul iarăşi se aşteaptă ca pâinea caldă, aş putea eu să spun. Totodată, podurile şi circulaţia fluvială pe râul Prut ar fi încă o şansă foarte mare de legătură puternică economică dintre cele două ţări.

Mihai Răzvan Ungureanu: Da. Vă spun că de multe ori am fost în situaţia de a relua proiecte a căror fezabilitate, studiile de fezabilitate, în speţă, expira pe seama întârzierilor nedorite, cauzate de o administraţie care fie nu înţelegea, fie nu dorea, şi aceasta nu se întâmplă neapărat în partea noastră de responsabilitate.
Eu cred că lucrurile s-au schimbat şi s-au schimbat în bine. Determinarea pe care premierul Filat a dovedit-o,fie că a fost vorbă de şedinţa comună de guvern, fie că a fost vorba de întâlnirea directă dintre cei doi premieri,mă convinge îndeajuns de mult că nu vom rămâne doar la nivelul declaraţiilor. De altfel, miniştrii Cabinetului, pe care am plăcerea să-l conduc, sunt cât se poate de entuziasmaţi de opţiunile care s-au arătat în această zi.Am uitat să vă spun că, în discuţia cu premierul Filat, argumentele economice, intenţiile de natură economică au primat. Suntem hotărâţi, şi aceasta o vom face în lunile următoare, pe măsură ce Guvernul Republicii Moldova va face public calendarul privatizărilor şi, bineînţeles, lista obiectivelor ce urmează să fie privatizate, suntem hotărâţi să dăm un impuls mediului privat economic românesc, pentru a-şi proiecta interesele din export sau prin participare la privatizare şi în Republica Moldova, făcând în felul acesta prezenţa românească mult mai puternic simţită. Am discutat şi despre problemele Institutului Cultural Român de la Chişinău. Premierul Filat mi-a promis că micile detalii, care până acuma au grevat buna aşezare a Institutului în peisajul cultural de la Chişinău, vor fi rezolvate personal de domnia sa, credeţi-mă, am toate motivele ca, la sfârşitul acestei zile încărcate, cum a fost cea de ieri, să fiu eu mulţumit.

Realizator: Turismul şi agricultura sunt alte două paliere economice, extrem de puternice şi cele două ţări, dacă ar merge în tandem, ar putea deveni un factor de influenţă extrem de puternic în regiune şi, în general, în Europa.S-a vorbit mai puţin în urma acestei şedinţe comune despre şansele de colaborare în agricultură. Credeţi în aşa ceva?

Mihai Răzvan Ungureanu: Fără discuţie. Daţi-mi voie întâi să încep cu turismul. Şi premierul Filat şi eu suntem de acord că, pe seama identităţii noastre culturale comune, începând cu limba şi terminând cu istoria comună, putem genera programe de marketing naţional, care să cuprindă obiective aflate de-o parte şi de alta a Prutului, în aşa fel încât obiectivele turistice interesante, circuitele turistice care şi-au probat valoarea în România să poată fi extinse sau implicate în programe mai largi cuprinzătoare pentru ambele ţări. Aceste programe de marketing dual, "două state, o singură naţiune", sunt programe care merită dezvoltate şi care generează un flux de interes turistic, care să nu ţină cont neapărat de graniţa politică. În ceea ce priveşte agricultura, una dintre problemele cu care ne confruntă este natura încă debalansată a exporturilor şi importurilor de materie agricolă. În cazul discuţiei noastre ne-am orientat mai curând pe exporturie şi importurile de produse vegetale, legume, fructe. Republica Moldova este un exportator pregătit să-şi reorienteze exportul acestor produse...şi ministrul de resort deja cercetează deja care sunt opţiunile economice şi comerciale viabile.

Realizator: Domnule prim-ministru, sunt foarte multe şanse, într-adevăr, ca lucrurile să meargă spre bine, dar dacă aţi putea să le spuneţi celor ce ne aud ce şanse ar avea ca bunăstarea să crească în urma acestor relaţii, evident pozitive cu Republica Moldova?

Mihai Răzvan Ungureanu: Vă puteţi imagina că nu pot să dau procente de fericire. Asta va fi foarte greu, dar tot ceea ce v-am spus este fezabil într-un termen relativ redus de timp. Vă dau exemplul gazoductului, intenţia noastră este ca primele lucrări să înceapă odată cu primăvara şi, cu un pic de noroc, le-am putea încheia spre sfârşitul toamnei. Nu vreau să fiu exagerat de optimist, dar există o perspectivă realistă a încheierii lucrărilor chiar în acest an, în cazul în care contractorul va fi suficient de serios şi vom avea grijă de aceasta, evident. În ceea ce priveşte celelalte acorduri de care am pomenit aici, implementarea lor va fi imediată. Deci, nu se pune problema că ar putea să fie amânate, cu atât mai mult cu cât ele s-au transformat instantaneu în hotărâri de guivern şi, deci, punerea lor în practică nu suferă amânare. În ceea ce priveşte proiectele economice de anvergură, vă spuneam, cele care gravitează în jurul proceselor de privatizare din Republica Moldova, datoria noastră - şi acest lucru îl luăm foarte serios în calcul - este aceea de a convinge operatorii principali din mediul privat românesc, interesat de participarea la procesele de privatizare, să utilizeze această şansă, având sprijinul nediscriminat al guvernului, susţinerea politică implicit şi contând pe onestitatea şi bunăvoinţa partenerilor noştri de la Chişinău.

Realizator:Domnule prim-ministru o ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi: tot ceea ce am văzut, puţinele imagini transmise de televiziuni, ne-au lăsat să înţelegem că a fost o întâlnire mai mult decât protocolară, chiar prietenească, îmi permit eu să spun. Faptul că aţi fost studenţi... Universitatea Alexandru Ioan Cuza, iată, tulburător, spiritul lui Alexandru Ioan Cuza a reuşit încă o unire spirituală, de această dată, peste secole.

Mihai Răzvan Ungureanu: Da. Nu aş vrea să vorbesc în numele primului ministru Filat, ne ştim din anii de falcultate, domnia sa aparţine primei generaţii de tineri basarabeni care au venit la studii în Iaşi în anul 1990, când şi eu eram student aici, este o coincidenţă foarte frumoasă şi, în felul ei, simbolică. Doi prim-miniştri care au absolvit aproape în acelaşi timp aceeaşi universitate în acelaşi loc şi care s-au intersectat în timp de mai multe ori. Într-adevăr, de premierul Filat mă leagă o relaţie ceva mai veche, ceea ce nu ne face însă mai puţin competitivi când este vorba de a aduce lucururile la bun sfârşit.

Realizator: Şi această întâlnire într-adevăr simbolică, la 200 de ani faţă de 1812, anul în care în Hanul lui Manuc s-a semnat acea pace dezastruoasă pentru Basarabia.

Mihai Răzvan Ungureanu: Da, aceasta este, să spunem, înţelesul ascuns şi totodată foarte evident, paradoxal ,al întâlnirii noastre. Suntem în anul în care toată naţiunea comemorează răşuirea Basarabiei din trupul principatului moldovenesc: la 1812 se împlinesc 200 de ani şi aceasta ar trebui să ne facă să gândim cu mult mai multă atenţie asupra a ceea ce putem face pentru ca Republica Moldova să fie definitiv aşezată, ireversibil aşezată pe drumul ei către UE, acolo unde sperăm să ne regăsim cu toţii, o întreagă naţiune la un moment dat.

Realizator: Domnule prim-ministru mulţumim foarte mult şi dea Domnul cât de curând să se simtă rezultatele concrete ale acestei şedinţe de guvern. Cu acordul dvs. am fi onoraţi să le putem anunţa pas cu pas în momentul în care vor deveni concrete.

Mihai Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc foarte mult şi fiţi pregătiţi să le anunţaţi. Toate cele bune, la revedere.