Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Alina Nicoleta Ghica, preşedintele CSM

"În opinia mea, Mecanismul(de Verificare şi Cooperare, n.r.) aşa cum a fost el instituit prin Tratatul de aderare din 2007, începe să nu mai corespundă realităţilor actuale din plan european".

Alina Nicoleta Ghica, preşedintele CSM

Articol de Dragoş Ghiţulete, 20 Februarie 2012, 15:40

Dragoş Ghiţulete:Bună ziua. Bun găsit la dezbaterea de prânz, o ediţie specială astăzi. Invitat: preşedintele CSM, doamna Alina Ghica. Bună ziua. Mulţumim pentru participare.

Alina Ghica:
Bună ziua, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator:
Doamnă Ghica, aş vrea să vă întreb ceva. În anul 2011, fostul preşedinte, domnul Dumbravă, judecător, a fost identificat ca reformistul care vrea o justiţie curată, încercând să impună principi de moralitate, şi dau câteva exemple: judecătorii anchetaţi să fie suspendaţi din funcţii, cei condamnaţi să nu mai beneficieze de pensii speciale. În Raportul de ţară, pentru că plecăm de la acest raport, după publicarea Raportului de iarnă, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie şi anticorupţie, premierul Ungureanu a anunţat că reforma justiţiei şi lupta împotriva corupţiei râmân prioritare pentru noul cabinet. Ei bine, sunt puncte bune în acest raport - activitatea DNA, activitatea ANI. Sunt însă şi câteva critici. La puncte rele, raportul critică numirile netransparente la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din august 2011, şi lipsa, printre altele, de reacţie a CSM, care nu a demis-o pe doamna Bârsan din funcţia de conducere de la Înalta Curte, când DNA a început ancheta împotriva sa. Aş vrea să lămurim, dacă se poate, pentru că, iată, cazul Bârsan este un motiv de critică la adresa CSM. Puteaţi cere revocarea din funcţie.

Alina Ghica: Vom porni strict de la a explica, la acest moment, din perspectiva Consiliului Superior al Magistraturii această noţiune de reformist şi antireformist. Nu există la acest moment, în actualul cadru legislativ, membrii CSM care să poată fi catalogat având o mentalitate reformistă sau antireformistă. Suntem un organ colectiv, care adoptăm decizii în mod colectiv. Decizia plenului este cea care reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii şi care angajează Consiliul Superior al Magistraturii. În rest, toate sunt opinii personale pe care le exprimă un membru sau altul din Consiliul Superior al Magistraturii. În ceea ce priveşte acele propuneri de care vorbeaţi, aş vrea să vă spun că la acest moment avem în vigoare o nouă legea răspunderii disciplinare a magistraţilor, care, în ceea ce priveşte suspendarea din funcţie a acestor magistraţi, a reglat aceasta chestiune, pe de o parte. Pe de altă parte, eliminarea acelor pensii de serviciu pentru magistraţii corupţi este pe masa Ministerului Justiţiei, la acest moment, care o analizează şi care, probabil, în acest sens va promova o modificare legislativă, în condiţiile în care numai Ministerul Justiţiei are iniţiativă legislativă în domeniul justiţiei.

Realizator:
Vom vorbi şi despre pensii, şi despre drepturile salariaţilor.

Alina Ghica: Sigur. Vorbeaţi despre Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii la începutul lunii februarie. Vreau să vă spun că acesta este strict unul tehnic, intermediar. Noi ne-am...

Realizator: Da, de obicei raportul de iarnă, nu? Aşteptăm raportul din vară...

Alina Ghica: Sigur. Acela este definitoriu, să spunem, având în vedere şi perioada scursă de la data aderării României. Este un raprot tehnic care subliniază clar progresele pe care sistemul judiciar le-a realizat. Noi, în privinţa acestui raport, ne-am exprimat clar poziţia. Apreciem constatările pozitive la adresa instituţiilor, să spunem, lăudate în cuprinsul acestuia. Ne însuşim aprecierile care au fost făcute la adresa Consiliului, la adresa leadearshipului Consiliului Superior al Magistraturii, mai bine spus.
Am arătat că la momentul în care acest raport a fost întocmit, legislaţia în vigoare la acel moment nu permitea suspendarea unui judecător în privinţa căruia nu se pusese în mişcare acţiunea penală.

Realizator:Vorbim de doamna Bârsan acum?

Alina Ghica:
Vorbim de un caz de judecător din România, nu pot să nominalizez...

Realizator: Puteaţi cere revocarea? Preşedintele României lua sau nu decizia, iar doamna Bârsan, dacă nu îi convenea, putea să meargă în instanţă, să atace în instanţă.

Alina Ghica:
Revocarea din funcţia de conducere a unui magistrat, că de fapt despre acest lucru era vorba, se dispunea, la acel moment, având în vedere legislaţia existentă la acel moment, în cazuri strict şi limitativ prevăzute de lege. CSM nu putea propune la acel moment, având în vedere legislaţia existentă, revocarea din funcţia de conducere a unui judecător, în condiţiile în care nu fusese pusă în mişcare acţiunea penală, era doar începută urmărirea penală.

Realizator:
În acelaşi raport, o să revenim puţin mai târziu, doamnă Ghica, dacă îmi daţi voie, la sancţiuni disciplinare şi la începerea urmăririi penale în cazul magistraţilor, pentru că de fapt, aici este o mare problemă şi am văzut că domnul ministru al justiţiei, domnul Predoiu, arăta că principalul minus remarcat, de fapt, în raport, este abilitatea conducerii sistemului judiciar de a răspunde adecvat problemelor de integritate, spune domnia sa, şi responsabilitate din cadrul sistemului. V-aş propune, înainte de a vorbi despre inspecţia judiciară, să vorbim puţin despre mecanismul de unificare a practicii judiciare, despre transparenţă şi publicarea hotărârilor judecătoreşti, pentru că şi raportul MCV critică, de fapt, instanţele, inclusiv Înalta Curte, pentru că nu publică online şi imediat toate hotărârile judecătoreşti, soluţia fiind la îndemâna ministerului, CSM, tuturor preşedinţilor de instanţe - şi aş vrea să fac şi o precizare pentru ascultători, această ediţie specială poate fi urmărită online pe site-ul nostru, politicaromaneasca.ro, de asemenea, pe rador.ro. Ediţia este difuzată şi de Radio Chişinău. Şi ne reîntoarcem, doamna Ghica, dacă îmi permiteţi, la această publicare a hotărârilor. O nouă critică, iată, în raportul...

Alina Ghica: În poziţia pe care am adoptat-o vizavi de conţinutul acestui raport, am precizat faptul că la acest moment, Consiliul sprijină publicarea în continuare a hotărârilor judecătoreşti. Şi afirmaţia pe care am făcut-o este foarte clară, în condiţiile în care la acest moment există cel puţin trei sisteme de publicare a hotărârilor judecătoreşti. Sunt două sisteme gestionate, finanţate şi administrate de Ministerul Justiţiei - vorbim aici de portalul instanţelor de judecată şi vorbim de programul /.../ la nivelul tuturor instanţelor din România. Vorbim de un program Jurindex. Sigur că toate...

Realizator: Al colegului dumneavoastră, Adrian Neacşu.

Alina Ghica: Este un program, Jurindex, prin care se publică hotărâri judecătoreşti. Sigur, iniţiatorul acestuia a fost la acel moment judecător la Tribunalul Vrancea, domnul Adrian Neacşu. Ceea ce vreau să se cunoască, de fapt, cred că publicul larg cunoaşte că în România hotărârile judecătoreşti se publică. Sigur că mecanismele prin care acestea urmează să fie aduse mai repede la cunoştinţa publicului sunt perfectibile şi trebuie îmbunătăţite. Recent am adoptat o modificare în ceea ce priveşte regulamentul de funcţionare al instanţelor de judecată, vizând exact acelaşi aspect, în momentul în care un dosar se finalizează la o anume instanţă prin pronunţarea şi redactarea hotărârii judecătoreşti, grefierului de şedinţă îi revine obligaţia de a se asigura, sub rezerva unei sancţiuni, că hotărârea judecătorească este publică.

Realizator:Dacă spuneţi că este publică, în ce limite credeţi că presa poate avea acces la dosarele penale? Nu ştiu, pot vedea interceptările, hotărârile, numele judecătorilor?

Alina Ghica:
Din acest punct de vedere, trebuie să facem diferenţa între faza de urmărire penală şi faza de judecată. În faza de urmărire penală, în general, toate probele care se administrează şi tot ceea ce se întâmplă în acest stadiu procesual reclamă nevoia unei, să spunem, protecţii faţă de lansarea în spaţiul public a diverselor informaţii pe care le are, să spunem, procurorul care instrumentează dosarul. În faza de judecată, lucrurile sunt relativ diferite, pentru că la acel moment, dosarul se judecă într-o şedinţă publică. Acum, în ceea ce priveşte aceste aspecte punctuale, cred că este nevoie de stabilirea în mod clar şi concret a informaţiilor care au caracter public. Noi suntem acum într-un plin proces de elaborare a unui ghid în acest sens, finanţat de Ministerul de Justiţie, şi cu finanţarea Ministerului de Justiţie olandez.
La elaborarea acestui ghid am consultat magistraţii, societatea civilă şi, bineînţeles, reprezentanţi ai mass-media.

Realizator:
Dacă ne reîntoarcem la publicarea sentinţelor, dumneavoastră spuneţi că ele, în funcţie de instanţe, care sunt mai aglomerate sau care sunt mai putin aglomerate, aceste instanţe publică.

Alina Ghica: Toate instanţele publică hotărârile judecătoreşti. Unde am constatat noi, să spunem, anumite deficienţe, este, într-adevăr, în cadrul instanţelor foarte aglomerate, care le publică cu întârziere, nu atât de repede cum îşi doreşte, să spunem, justiţiabilul, dar de publicat, toate hotărârile judecătoreşti, în România, se publică - şi nu numai hotărârile judecătoreşti. Accesând, de exemplu, Portalul Instanţelor de Judecată, administrat de Ministerului Justiţiei, veţi vedea că în cadrul fiecărui dosar există menţiunile corespunzătoare fiecărui termen de judecată, deci lucruri publice.

Realizator:Ce se întâmplă cu secretizarea numelor magistraţilor?

Alina Ghica:
Urmează ca şi acest aspect să fie hotărât, v-am spus, în cadrul acestui grup de lucru care elaborează ghidul de comunicare.

Realizator:
Dumneavoastră personal sunteţi pentru /.../ desecretizarea numelor magistraţilor?

Alina Ghica: Numele magistraţilor nu reprezintă la acest moment caracterul secret sau nesecret al acestei informaţii. Din punctul meu de vedere, nu reprezintă o chestiune care să dea un plus, să zicem, de transparenţă sistemului judiciar.

Realizator:
Păi nu s-ar mai putea afla eventualele incompatibilităţi. Nu, nu. Deci repet întrebarea. Vă întreb din nou. Sunteţi pentru sau nu?

Alina Ghica:
În ceea ce priveşte incompatibilităţile, ne situăm într-o altă zonă. Deci, sigur...

Realizator:
Sunteţi pentru secretizarea numelor magistraţilor?

Alina Ghica: Nu sunt pentru secretizarea numelor magistraţilor, atâta vreme cât în orice sală de şedinţă, în orice rechizitoriu, în orice act pe care îl întocmeşte un reprezentant al instanţelor sau al parchetelor, apare numele judecătorului sau al procurorului care instrumentează... Vorbim de lucruri care oricum sunt publice.

Realizator:
Inspecţia judiciară, spuneam mai devreme - şi domnul Predoiu arăta, domnul ministru al Justiţiei - principalul minus, raportul de ţară critică rezultatele modeste ale Inspecţiei. Plecând de aici, vedem că în România, magistraţii pleacă din magistratură doar dacă împotriva lor sunt instrumentate dosare penale, sancţiunile disciplinare sunt cvasi-inexistente, până la urmă. Legea s-a schimbat recent, spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme şi acum permite ministrului justiţiei, procurorului general şi preşedintelui Înaltei Curţi să ceară sau să iniţieze, de fapt, acţiunea disciplinară. La momentul candidaturii dumneavoastră la CSM, aţi criticat această nouă lege, dacă nu mă înşel.

Alina Ghica: Da.

Realizator:Şi între timp a fost confirmată de Curtea Constituţională.

Alina Ghica: Sunt judecători de profesie. Pot să-mi exprim părerea asupra unui proiect de lege, dar nu pot să comentez o lege în vigoare. Acea lege în vigoare o aplic. Este datoria mea...

Realizator:
Şi acum, cum evaluaţi modificările?...

Alina Ghica: În acest moment, din punctul meu de vedere, preocuparea maximă şi cea mai importantă pentru mine, ca preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, este elaborarea legislaţiei secundare care ne revine în competenţă, pentru a eficientiza şi a pune în activitatea Inspecţiei judicare şi a pune în aplicare această lege. Este o lege pe care, la acest moment, nu o mai putem comenta. Este o lege care se aplică.

Realizator:
Înainte de alegerile pentru CSM... A, şi aici e chiar o curiozitate. Sunt foarte, foarte curios, pentru că înţeleg că, potrivit practicilor, candidaturile pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte la CSM se pot depune chiar şi la momentul de debut al şedinţei de alegeri. Nu ştiu, mă gândesc, n-ar trebui să fie puţin timp înainte de alegeri? Să vadă şi oamenii de acolo, care votează, să vadă proiectele, să vadă cu ce planuri veniţi la şefia unui astfel de...

Alina Ghica:
Proiectul este obligatoriu, dar nu există un termen obligatoriu până la care trebuie să-ţi depui candidatura. Dacă vă referiţi la candidatura mea şi a vicepreşedintei Consiliului Superior al Magistraturii, vă spun că proiectul a fost prezentat, într-adevăr, în dimineaţa în care au fost organizate alegerile pentru noua conducere a Consiliului Superior al Magistraturii, dar asta nu a însemnat că proiectul nu a fost făcut public şi nu a fost distribuit.

Realizator:
Înainte de... adică cu ceva timp înainte ca să aibă timp să fie citit, măcar.

Alina Ghica:
Proiectul cu care... Obiectivele pe care mi le-am asumat au fost dezvoltate într-un număr de 10-15 pagini. E adevărat că acel proiect l-am depus în dimineaţa candidaturii. Nu au existat speculaţii, din câte cunosc eu, asupra faptului că nu s-ar fi putut lua cunoştinţă de conţinutul acestui proiect.

Realizator:Alina Ghica, preşedintele CSM, în ediţie specială la Radio România Actualităţi. Aş vrea să vă mai întreb, pentru că mai devreme spuneam despre cazul Bârsan, al domnei Bârsan, că este un motiv de critică la adresa CSM, aş vrea să vorbim despre un alt caz, cazul Costiniu: vi se pare normal ca soţia unui judecător anchetat şi arestat într-un dosar al DNA să judece în continuare dosarele DNA? Ţin minte că domnul Şerban, contracandidatul dumneavoastră la şefia CSM, venise cu această intenţie, să nu mai poată un judecător, soţia unui judecător anchetat de DNA, să se pronunţe pe dosarele DNA, că...

Alina Ghica:
Vorbesc la nivel de principiu, nu vorbesc la nivel de nume şi persoane, pentru că...

Realizator:Mă întreb cât de obiectivă mai poate fi doamna Costiniu.

Alina Ghica:
...pentru că aceasta este datoria mea în primul rând de judecător şi apoi de membru în CSM. Nu există nici o interdicţie expresă în lege, în regulamentele de organizare ale instanţelor în acest sens, care să poată permite instanţei sau CSM sau unui alt for să dispună ca un judecător în această situaţie să nu mai participe la soluţionarea unor astfel de cauze. V-am spus, ca şi anterior, sunt judecător, aplic legea pe care o am în acest moment.

Realizator:
Eu vă întreb cât de obiectivă credeţi că mai poate fi. Acum mă pun în pielea unui ascultător.
Alina Ghica: Aici este... Bun. Doamna Costiniu... Soţul doamnei Costiniu e anchetat de DNA. Doamna Costiniu primeşte dosare de la DNA spre soluţionare.

Alina Ghica:
În actualul cadru legislativ, este opţiunea personală a fiecărui judecător sau procuror de a avea propria responsabilitate în această situaţie, în aceste situaţii... Legea...

Realizator:Dumneavoastră cum aţi votat când s-a decis în CSM asupra acestei chestiuni? Dacă puteţi să-mi spuneţi.

Alina Ghica:
Nu pot să vă spun. Votul este secret în CSM, nu pot să vă spun. Vă pot spune ce aş face eu, ca judecător, în aceste situaţii. Pentru eliminarea oricărei aparenţe de să spunem imparţialitate sau pentru menţinerea acesteia, m-aş abţine de la soluţionarea acestor cauze.

Realizator:
Spuneam la începutul emisiunii, sunteţi la aproape două luni de mandat, aş vrea să vă întreb cum aţi preluat CSM. Obiectiv vorbind, ce vreţi să contiuaţi din vechea, din fostele planuri, să spun aşa, ale fostului preşedinte al CSM?

Alina Ghica:
Proiectele pe care Consiliul le-a promovat în principal anul trecut au fost deosebit de importante. Le-am preluat pe cele care am considerat că sunt de natură a îmbunătăţii sistemul judiciar. Ce vă pot spune este că anul 2012 reprezintă un an puţin diferit faţă de anul 2011...

Realizator:
Pentru că este electoral?

Alina Ghica: Nu pentru că este electoral, ci pentru că sistemul judiciar se află în faţa unor mari provocări. Respectiv, a intrat în vigoare anul trecut, în octombrie, noul Cod Civil, se pregăteşte intrarea în vigoare, în iunie 2012, a noului Cod de Procedură Civilă. Pentru noi, obiectiv esenţial la acest moment este corecta implementare a celor două noi coduri. Este, la acest moment, atributul, să spunem, aproape exclusiv al CSM de a gestiona implementarea acestor noi coduri din perspectiva resurselor umane. Avem asigurări serioase din partea Ministerului Justiţiei în ceea ce priveşte finanţarea posturilor necesare pentru corecta implementare a acestor coduri, astfel cum a reieşit din studiile de impact. Avem datoria, la acest moment, de a gândi strategia de resurse umane în aşa fel încât sistemului să-i fie asigurată coerenţă în ceea ce priveşte noile dispoziţii ale celor două noi coduri. Am spus-o şi pentru magistraţi, şi pentru justiţiabili în primul rând, intrarea în vigoare a celor două noi coduri reprezintă practic intrarea într-o altă lume a justiţiei în România. Acesta este un obiectiv esenţial pentru noi, pe de o parte. Pe de altă parte, între obiectivele la fel de importante pe care acum le avem de atins, având în vedere modificările aduse legii privind răspunderea disciplinară a magistraţilor, întărirea capacităţii funcţionale a inspecţiei, pe care îl gândim, în primul rând, ca pe un mecanism de prevenţie în primul rând şi standardizare a practicilor în domeniu.O să vedeţi probabil cât de curând o nouă viziune asupra activităţii inspecţiei, concretizată în rapoartele pe care inspecţia judiciară, cel puţin în ultima jumătate de an, le-a avut de realizat şi pe care acum le-a finalizat. Veţi vedea tematica pe care Inspecţia Judiciară a abordat-o în cadrul acestor rapoarte, din punctul meu de vedere, extrem de obiectivă şi cu impact deosebit exact în ceea ce vă spuneam, în sfera de prevenţie pe care trebuie să o exercite Inspecţia Judiciară în activitatea sa.

Realizator:
Fostul preşedinte al CSM, dl Horaţiu Dumbravă, a propus la un moment dat eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistraţii condamnaţi. Care este poziţia dumneavoastră, sau ce poziţie aţi avut atunci?

Alina Ghica: Deci, este o propunere aflată pe rolul... în dezbatere publică. Ministerul Justiţiei a preluat această iniţiativă legislativă. Urmează să fie integrată, probabil, în condiţiile în care se consideră necesar, într-un act normativ, un act normativ care va exista, va fi aplicat...

Realizator: Înţeleg că ultimele modificări legislative nu elimină de fapt această problemă. Totuşi, magistraţii anchetaţi pentru corupţie se pot pensiona cu pensia de magistrat în timpul procedurilor judiciare. Înţeleg că face acea cerere de pensionare, pe care o înaintează CSM.

Alina Ghica: Nu a fost cuprinsă în această modificare, dar v-am spus că este propunerea aflată, şi ştiu sigur, pe masa Ministerului Justiţiei, se lucrează la această propunere legislativă.

Realizator:Dar ce poate face CSM, ce puteţi face dumneavoastră, preşedintele Consiliului Superior, pentru asta?

Alina Ghica: Să susţinem eventual o asemenea... Dar votul asupra acestui aspect, în şedinţa în care s-a dezbătut această chestiune, cred că a fost aproape unanim, în plenul CSM.

Realizator: Spuneaţi mai devreme, dnă Ghica, dacă nu mă înşel, că în ceea ce priveşte raportul de ţară, este un raport tehnic, e adevărat, ca, până la urmă, toate aceste documente din iarnă. Nu este o critică la adresa întregului CSM, ci mai mult, pe anumite direcţii din CSM. Poate ne puteţi explica, de fapt, asta. Dacă de ani de zile, la Bruxelles se laudă activitatea DNA şi a ANI, nu acelaşi lucru se spune cu CSM, de fapt, aici să ne lămurim.

Alina Ghica:
Să nu uităm, anul acesta, şi de aspectele pozitive cuprinse în raport la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, printr-un management eficient, aţi văzut, a reuşit îndeplinirea unor condiţionalităţi, într-o măsură apreciată de către Comisie. Nu, raportul din februarie vorbeşte de anumite deficienţe la nivelul leadershipului, în cadrul sistemului judiciar, în cadrul CSM. Ne-am însuşit aceste aprecieri. Credem că printr-o coerenţă decizională, pe care ne-am propus să o abordăm în cadrul Consiliului, vom reuşi să înlăturăm aceste, să spunem, aspecte, nu foarte laudative la adresa Consiliului.

Realizator:
Dnă Ghica, mă gândeam să lărgim puţin cadrul discuţiei, în general. Unde credeţi dumneavoastră că începe şi unde se termină competenţa magistraţilor de a decide în dosarele deduse judecăţii? Pentru că mă gândeam la un caz concret aici, dacă lărgim puţin, să dăm şi un exemplu: drepturile salariale. Vorbim de practica instanţelor de judecată de a acorda creşteri salariale unor categorii profesionale, inclusiv a magistraţilor.

Alina Ghica: Nu putem vorbi de o practică generalizată la acest moment în privinţa drepturilor salariale. Aţi văzut, recent, s-a dat publicităţii şi o hotărâre a Curţii Europene, în care a fost confirmată practica instanţelor care au respins în unanimitate criticile referitoare la reducerea cu 25% - aţi văzut, deci, instanţele, din acest punct de vedere, au procedat conform, să spunem, legislaţiei europene. În ceea ce priveşte celelalte drepturi salariale acordate de-a lungul timpului prin decizii ale instanţelor judecătoreşti, a fost vorba de interpretarea legii la acel moment. Mai mult de atât, ar însemna să comentez hotărâri judecătoreşti irevocabile, ceea ce nu pot face, în calitatea mea de judecător.

Realizator:
Înţeleg că şi în Constituţie şi probabil, de acolo a şi plecat critica preşedintelui Traian Băsescu, magistraţii trebuie să indice şi sursele de finanţare atunci când decid măriri salariale. Credeţi că e întemeiată de fapt această...?

Alina Ghica: Magistraţii au pronunţat hotărâri judecătoreşti, v-am spus, pe care nu vreau să le comentez, pentru că nu am dreptul, legea nu îmi permite să fac acest lucru. În spaţiul public, sigur, aprecierile pot fi comentate, dar nu eu sunt acea care pot comenta aceste aprecieri, v-am spus, având în vedere calitatea mea de judecător încă.

Realizator: Pentru că am întrebat-o vineri aici, la RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI, pe doamna Kövesi, procurorul general al republicii, despre relaţia cu CSM - Consiliul Superior al Magistraturii, vreau să vă întreb pe dvs acum, în ce relaţii sunteţi cu Ministerul Public?

Alina Ghica:
Suntem într-o comunicare, din punctul meu de vedere, instituţională atât de bună calitate, atât cu Ministerul Public, cât şi cu Ministerul Justiţiei, cu societatea civilă şi cu toţi ceilalţi factori implicaţi în sistemul judiciar văzut în mod larg. Colaborăm cu celelalte profesii partenere, avocaţi, notari, executori judecătoreşti. Iar relaţiile cu Ministerul Public, în ceea ce priveşte comunicarea, punctual vă răspund, din punctul de vedere al CSM, sunt evident îmbunătătţite. Nu negăm că au existat nişte sincope în trecut în privinţa acestei comunicări, însă eu, de când fac parte din echipa de conducere a Consiliului, nu am avut nici o sincopă de comunicare nici cu Ministerul Public şi nici cu Ministerul Justiţiei, din contră. Comunicarea a fost şi promptă, şi cu rezultate foarte bune.

Realizator:
Spuneam că la vară urmează un raport care va analiza cinci ani de când România a intrat în Uniunea Europeană, pe acest Mecanism de Cooperare şi Verificare. Vi se pare utilă ridicarea MCV? Sau dacă ar fi ridicat MCV, ce ar urma sau ce ar putea să urmeze?

Alina Ghica:
Este un alt obiectiv strategic, să spunem acela al ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare. E o misiune grea, dacă mă întrebaţi, nu imposibilă. În opinia mea, Mecanismul, aşa cum a fost el instituit prin Tratatul de aderare din 2007, începe să nu mai corespundă realităţilor actuale din plan european. România este membră de cinci ani a UE, armonizarea legislaţiei a fost în mare parte realizată, urmează acum etapa de implementare a acestei legislaţii. Condiţionalităţile impuse de-a lungul timpului au fost preponderent îndeplinite, iar monitorizarea de acum devine, să spunem, limitată în contextul marii familii europene. Ca profesionist al dreptului, cred că un mecanism extins, generalizat la toate statele membre, prin care Comisia să-şi propună unificarea practicii în statele membre şi standarde judiciare comune pentru toate statele UE ar da eficienţă şi congruenţă justiţiei europene în ansamblu. Suntem, cred, la acest moment.

Realizator:
Şi v-aţi gândit la ce ar putea urma după MCV, dacă va fi ridicat? Să existe alt sistem de...

Alina Ghica:
Exact de asta vorbea, de existenţa unor standarde judiciare comune, la nivelul tuturor statelor membre UE, în condiţiile în care, sigur, România a demonstrat îndeplinirea aproape totală a condiţionalităţilor impuse prin Tratatul de aderare.

Realizator:Ca profesionist al dreptului, spuneaţi mai devreme asta, doamnă Alina Ghica - şi cu asta probabil că vom termina această ediţie specială, încă un minut - vi se pare firesc ca 16 parlamentari care sunt condamnaţi definitiv sau care sunt în anchetă să voteze în continuare în parlament? E vorba de cazul României.

Alina Ghica:
Vorbeam de asemenea de faptul că în această calitate de profesionist al dreptului, aplic legea, aplic legea pe care o am în vigoare la acest moment.

Realizator:
Vă întrebam pur şi simplu cum vedeţi dvs...

Alina Ghica:
O opinie personală?

Realizator:
Da, o opinie personală, până la urmă... Sunt oameni care votează în Parlament României şi care au condamnări.

Alina Ghica:Opinia personală, care n-aş vrea să angajeze însă CSM...

Realizator:Nu, nu, nu, vă întrebam pe dvs..

Alina Ghica:
Da. Cred că la acest moment este vorba de o lacună legislativă care ar trebui corijată, sub acest aspect, ca aceste situaţii probabil să nu ne mai pună în lumina reflectoarelor internaţionale.

Realizator
: Vă mulţumesc foarte mult.

Alina Ghica: Şi eu vă mulţumesc.

Realizator:
Această ediţie specială a putut fi urmărită pe site-ul nostru politicaromaneasca.ro, video.
De asemenea, agenţia noastră RADOR a preluat această ediţie specială, şi Radio Chişinău.

Rusia folosește bani iliciţi pentru a cumpăra voturi în Republica Moldova. "Nu putem permite unui stat să intervină în procesele noastre democratice"
Exclusivități Radio România 10 Octombrie 2024, 10:09

Rusia folosește bani iliciţi pentru a cumpăra voturi în Republica Moldova. "Nu putem permite unui stat să intervină în procesele noastre democratice"

Moscova devine tot mai agresivă cu privire la Moldova, seamănă neîncrederea în instituţiile europene şi mereu îi cumpără cu...

Rusia folosește bani iliciţi pentru a cumpăra voturi în Republica Moldova. "Nu putem permite unui stat să intervină în procesele noastre democratice"
INTERVIU Roxana Mânzatu: Suntem implicaţi în obiectivul de a intra în Schengen integral
Exclusivități Radio România 18 Septembrie 2024, 09:20

INTERVIU Roxana Mânzatu: Suntem implicaţi în obiectivul de a intra în Schengen integral

Roxana Mânzatu, nominalizarea României pentru portofoliul Competențe și educație, locuri de muncă, drepturi sociale și...

INTERVIU Roxana Mânzatu: Suntem implicaţi în obiectivul de a intra în Schengen integral
INTERVIU cu președintele AEP, Toni Greblă, despre desfășurarea alegerilor parlamentare și prezidențiale
Exclusivități Radio România 06 Septembrie 2024, 14:28

INTERVIU cu președintele AEP, Toni Greblă, despre desfășurarea alegerilor parlamentare și prezidențiale

Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Scrutinul pentru...

INTERVIU cu președintele AEP, Toni Greblă, despre desfășurarea alegerilor parlamentare și prezidențiale
Luminița Odobescu:  Organizarea alegerilor în străinătate este o prioritate pentru Ministerul de Externe
Exclusivități Radio România 23 Mai 2024, 10:05

Luminița Odobescu: Organizarea alegerilor în străinătate este o prioritate pentru Ministerul de Externe

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (21 mai, ora 21:05) - Emisiunea: "Oameni care mişcă România". Realizator:...

Luminița Odobescu: Organizarea alegerilor în străinătate este o prioritate pentru Ministerul de Externe
Ioan Aurel Pop: În perioade de alegeri noi facem promisiuni, dar nu le respectăm. Printre oamenii politici români sunt foarte puțini oameni de stat
Exclusivități Radio România 08 Mai 2024, 17:31

Ioan Aurel Pop: În perioade de alegeri noi facem promisiuni, dar nu le respectăm. Printre oamenii politici români sunt foarte puțini oameni de stat

Academia Română lansează un dialog-dezbatere privind "Proiectul național, statal, cultural român în secolul 21".

Ioan Aurel Pop: În perioade de alegeri noi facem promisiuni, dar nu le respectăm. Printre oamenii politici români sunt foarte puțini oameni de stat
Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Exclusivități Radio România 15 Martie 2024, 10:02

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente

Judecătorul Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, a vorbit despre etapele organizării alegerilor, la...

Toni Greblă: Secţiile de votare sunt delimitate şi sunt publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente
Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Exclusivități Radio România 08 Martie 2024, 09:20

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene

Eurodeputatul Siegfried Mureşan, vicepreședintele grupului PPE, a declarat, pentru RRA, că obiectivul de aderare completă a...

Siegfried Mureşan: Aderearea completă a României și Bulgariei în Schengen va fi inclusă în programul de lucru al Comisiei Europene
Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale
Exclusivități Radio România 08 Ianuarie 2024, 10:39

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale

Ministrul Sănătății spune că, la nivel central, se va reuși deblocarea unor memorandum-uri pentru ocuparea posturilor atât în...

Alexandru Rafila: În cursul acestei săptămâni vom reuși sa deblocăm memorandum-uri pentru ocuparea posturilor din spitale