Ziua Imnului Naţional al României a fost marcată, vineri, în Bucureşti şi în principalele garnizoane ţară, prin ceremonii publice.


La 29 iulie 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost cântat, pentru prima dată, în Parcul Zăvoi din Râmnicu-Vîlcea.


La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ''Un răsunet'' de Andrei Mureşanu pe o melodie culeasă de Anton Pann.



Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a declarat, la ceremonia militară din Piaţa Tricolorului, că istoria acestui imn este tulburătoare şi fascinantă în acelaşi timp, iar cântecul le-a insuflat ostaşilor Armatei României curaj în timpul Războiului de Independenţă, sau în aprigele încleştări ale celor Două Războaie Mondiale.


Gabriel Oprea a mai spus că nu este de mirare că "Deşteaptă-te române" a fost unul dintre primele cântece patriotice interzise de puterea comunistă instalată imediat după abdicarea Regelui Mihai, în anul 1947


''Istoria acestui imn este tulburătoare şi fascinantă în acelaşi timp. Apărut în efervescenţa zilelor revoluţionare ale anului 1848, pe versurile poetului Andrei Mureşanu, 'Deşteaptă-te române!' s-a impus rapid în conştiinţa maselor, fiind interpretat cu entuziasm pe timpul manifestărilor publice ale vremii. Cântecul a insuflat curaj ostaşilor Armatei României în timpul Războiului de Independenţă sau în aprigele încleştări ale celor două războaie mondiale. Nu este de mirare că 'Deşteaptă-te române!' a fost unul dintre primele cântece patriotice interzise de puterea comunistă instalată imediat după abdicarea Regelui Mihai, în anul 1947. Simpla lui fredonare putea atrage ani grei de temniţă'', a afirmat ministrul Gabriel Oprea.