Reformele din Republica Moldova, mai mult mimate, arată primul audit publicat
Primul audit publicat, miercuri, la Chişinău, arată că multe reforme anunţate sunt mai mult mimate şi că drepturile omului sunt insuficient respectate.
Articol de Cătălin Gomboş, 23 Februarie 2011, 15:18
Finanţarea partidelor politice şi combaterea corupţiei sunt deficienţele sistemului democratic din Republica Moldova, arată primul audit pe această temă, publicat, miercuri, la Chişinău, sub egida Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale"Viitorul".
Studiul arată că multe din reformele anunţate în Republica Moldova de-a lungul timpului de autorităţi au fost mai degrabă mimate.
Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt insuficient respectate în Republica Moldova, autorităţile având o atitudine formală faţă de normele legale, în timp ce clasa politică nu pare foarte interesată să impună conformarea la acestea.
Auditul, publicat , miercuri, la Chişinău, mai reproşează, printre altele, lipsa reformei instituţionale şi incapacitatea guvernului central de a-şi proteja cetăţenii de abuzurile autorităţilor separatiste din Transnistria.
Coordonatorul auditului, Leonid Litra, a descris principalele probleme identificate de autori.
"Per ansamblu, ne dăm seama că este o îmbunătăţire, comparând cu trei-cinci ani în urmă. În acelaşi timp, avem deficienţe enorme la combaterea corupţiei, finanţarea partidelor politice, drepturile omului pe anumite dimensiuni, inclusiv din cauza Transnistriei", a spus acesta.
Auditul a încercat să analizeze şi situaţia mass-media şi a societăţii civile, precum şi relaţia lor cu autorităţile.
Dacă în ceea ce priveşte mass-media s-au înregistrat, în ultima perioadă, progrese semnificative, cu o îmbunătăţire şi diversificare a presei din Republica Moldova, există încă probleme pe relaţia dintre societatea civilă şi autorităţi.
Cornel Ciurea, analist, spune că societatea civilă şi-a dori să devină un copartener al guvernului .
"Autorităţile guvernamentale preferă să vadă în societatea civilă un element de decor sau, dacă vreţi, o portavoce a guvernului prin care se transmit mesaje către societate. Or, societatea civilă nu-şi vede rolul astfel. Societatea civilă ar dori să devină un copartener al guvernului în lucrarea de apropiere de Uniunea Europeană şi, sigur, această coparticipare în actul guvernării al societăţii civile deocamdată este văzută cu reticenţă", susţine analistul Cornel Ciurea.
Deficienţele sistemului democratic sunt dublate de probleme de discriminare, după cum relevă un studiu publicat tot miercuri, de Fundaţia Soros Moldova.
Cele mai discriminate grupuri sociale sunt persoanele cu dizabilităţi mentale şi fizice, persoanele cu venit mic, persoanele seropozitive, cele de orientare homosexuală, persoanele de etnie romă şi femeile, transmite corespondentul RRA.