UE deschide negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Corespondență din Bruxelles
Ucraina şi Republica Moldova vor începe negocierile de aderare, după ce liderii europeni au reuşit să convingă Ungaria să nu se opună acestui vot.
Articol de Luminiţa Voinea, 15 Decembrie 2023, 08:49
Liderii statelor Uniuni Europene, reuniţi în summit la Bruxelles, au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, după ce în luna noiembrie Comisia Europeană a făcut o recomandare în acest sens.
Anunţul deschiderii negocierilor a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Corespondenţă din Bruxelles - Reporter: Bogdan Isopescu
Summitul de la Bruxelles este un semnal pozitiv pentru paşii de aderare a 4 state.
În primul rând Ucraina şi Republica Moldova vor începe negocierile de aderare, după ce liderii europeni au reuşit să convingă Ungaria să nu se opună acestui vot.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, vorbeşte de o decizie istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de cele două state în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.
"Am fost mai mulţi, care, cu mult entuziasm şi cu multă emfază, am susţinut deschiderea negocierilor pentru Moldova. În continuare clar că trebuie mers poate cu viteză mai mare ca aceste negocieri să pornească bine şi să ducă la un rezultat care înseamnă, până la urmă, integrarea în Uniunea Europeană. Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe". Klaus Iohannis, președintele României
Negocierile pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen "rămân foarte complicate"
Preşedintele Iohannis şi premierul bulgar au discutat cu preşedintele Comisiei şi cu cancelarul Austriei despre accederea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Klaus Iohannis spune că negocierea rămâne încă foarte complicată, dar nu exclude faptul că la Bruxelles ar putea fi organizat un consiliu ministerial care să tranşeze problema integrării în spaţiul aerian Schengen ca prim pas.
"Am putut cu toţii să ne dăm seama că mai este mult de negociat până când ajungem la o concluzie care este evident satisfăcătoare pentru toate părţile, fiindcă nu pot să-mi imaginez o decizie care este satisfă cătoare pentru o parte şi complet nesatisfăcătoare pentru altă parte", a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola era unul din liderii care pledau astăzi la Consiliul European pentru tranşarea problemei Schengen în favoarea cetăţenilor europeni.
"Nu-mi vine să cred că suntem în decembrie 2023 şi încă vorbim despre accederea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen". Roberta Metsola
Consiliul mai are pe ordinea de zi cel puţin două subiecte unde nu există unanimitate. Primul este situaţia din Fâşia Gaza.
În ansamblu, tonul european devine din ce în ce mai critic faţă de răspunsul armat al Israelului, care a provocat "o situaţie intolerabilă din punct de vedere umanitar în Fâşia Gaza". Premierul Irlandei, Leo Varadkar, spune că tot mai multe state comunitare pledează pentru încetarea focului, nu doar pentru pauze umanitare:
"Ceea ce tot repet liderilor europeni este că Uniunea a pierdut din credibilitate din cauza incapacităţii de a adopta o poziţie mai fermă şi unitară în privinţa Israelului şi Palestinei. Am pierdut din credibilitate şi în emisfera sudică, pe ce înseamnă mai toată comunitatea internaţională tocmai din cauza standardelor noastre duble. Şi apoi avem o problemă de credibilitate în rândul persoanelor de sub 40 de ani. Tinerii din America, dar şi din Europa dau dovadă de compasiune mai mult în privinţa poporului palestinian decât în privinţa Israelului, iar Uniunea Europeană trebuie să forţeze soluţia celor două state, nu doar să pledeze pentru ea", a susținut Leo Varadkar.
Un al doilea punct este revizuirea bugetului multianual, care prevede un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Chiar dacă Ungaria a ridicat vetoul pentru aderarea Ucrainei, asta nu înseamnă că va fi de acord implicit şi cu fondurile pentru Kiev.
Alături de fondurile pentru Ucraina, bugetul prevede o anvelopă mai mare pentru gestionarea migraţiei, o altă chestiune unde Ungaria sau Polonia pun probleme.
România nu doreşte ca această reaşezare a bugetului comunitar să afecteze fondurile de coeziune sau cele pentru agricultură. (RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - 14 decembrie - "Agenda globală" - Realizator: Pavel Ionescu).