Momente cheie în UE de la 1 ianuarie 2014
Letonia intră în zona euro, preşedinţia semestrială va fi preluată de Grecia, iar restriciţiile pe piaţa muncii urmează să fie ridicate.
Articol de Pavel Ionescu, 30 Decembrie 2013, 08:56
De la 1 ianuarie vor fi ridicate restricţiile pe piaţa europeană a muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.
Din prima zi a anului viitor, Letonia va intra în zona euro.
Sunt primele evenimente care se petrec în Uniunea Europeană sub preşedinţia de şase luni a Greciei.
Dacă pentru Lituania a fost o premieră, preşedinţia semestrială a Uniunii revine pentru a cincea oară Greciei.
Premierul Antonis Samaras le-a vorbit, cu câteva zile în urmă, colegilor săi din Consiliul European despre priorităţile preşedinţiei elene şi observa că aceasta coincide cu momentul de revenire a economiei ţării sale după şase ani de recesiune.
De altfel, două din cele patru priorităţi enunţate sunt legate de economie şi finanţe.
Priorităţile Greciei
Grecia îşi propune asigurarea condiţiilor pentru creşterea economică şi creare de locuri de muncă în Uniunea Europeană prin aplicarea agendei digitale care urmăreşte crearea unei pieţe unice în domeniu, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, susţinerea iniţiativei pentru tineri, şi accelerarea negocierilor pentru acordurile comerciale cu Statele Unite şi cu alţi parteneri strategici.
În privinţa aprofundării uniunii economice şi monetare, Grecia îşi doreşte îndeplinirea măsurilor convenite în parteneriatul pentru creştere economică, locuri de muncă şi competitivitate şi realizarea uniunii bancare.
La acest capitol, preşedinţia elenă are ca prim obiectiv găsirea unui acord cu Parlamentul European asupra mecanismului unic de rezoluţie bancară, care vă deveni obligatoriu pentru băncile din zona euro, zonă în care va intra de miercuri şi Letonia, cel de-al 18-lea stat membru şi al patrulea provenit din fostul bloc comunist, după Slovenia, Slovacia şi Estonia. Pe clădirea Comisiei Europene este montat deja un banner uriaş pe care scrie în limbile germană, franceză, letonă şi engleză - în această ordine - "Bun venit Letoniei în zona euro".
O altă prioritate a preşedinţiei elene este legată de migraţie, mobilitatea cetăţenilor europeni şi securitatea frontierelor interne şi externe ale Uniunii.
Ministrul adjunct de externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, cel care a prezentat presei obiectivele preşedinţiei elene.
"Ideea de bază este să avem o politică europeană mai coerentă şi cuprinzătoare în domeniul migraţiei. Credem că este în interesul tuturor, nu doar al ţărilor din sudul continentului. În timpul preşedinţiei noastre Programul Stockholm, care curpinde directivele strategice ale politicii privind migraţia, trebuie să fie revăzut şi completat. Intenţionăm să analizăm acest lucru până la Consiliul din luna iunie, care să adopte noile linii directoare ale acestei politici", a spus Dimitris Kourkoulas.
Restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari, ridicate de la 1 ianuarie
Restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari vor fi ridicate complet de la 1 ianuarie, conform Tratatului de aderare a celor două ţări la Uniunea Europeană care prevede o perioadă maximă de 7 ani de la aderare în care pot fi aplicate restricţii în cele 25 de ţări care erau la momentul respectiv membre ale Uniunii.
În prezent se mai aplică doar nouă dintre ele, iar reprezentanţii instituţiilor europene au atras atenţia în repetate rânduri că libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă este un drept fundamental.
A fost un răspuns în faţa unor campanii de presă care sugerau că în Marea Britanie, de pildă, vor veni imediat după 1 ianuarie foarte mulţi români şi bulgari în căutare de locuri de muncă şi mai ales de beneficii sociale.
Cel mai recent, liderul grupului social-democraţilor europeni, Hannes Swoboda, le-a apreciat drept exagerări.
"S-a spus că după aceste moment vor veni mase mari de oameni. În Marea Britanie s-au avansat chiar cifre uriaşe. Cred că temerile sunt mult exagerate şi depinde de ţările membre să facă ce pot în cadrul legislaţiei lor pentru a spune foarte clar că poţi veni şi căuta o slujbă dacă există condiţii ferme de a primi beneficii sociale şi condiţia de bază este să munceşti mai întâi, ca orice alt cetăţean din statul respectiv", a spus Hannes Swoboda.
Oficialul a atras atenţia că România şi Bulgaria trebuie să folosească banii europeni disponibili, şi în special Fondul Social European, pentru crearea de locuri de muncă, pentru ca cetăţenii să poată locui acolo unde doresc şi să fie liberi să circule, dar să nu fie împinşi să plece din ţările lor de sărăcie sau discriminare.
Şapte ani de aşteptare
A trebuit aşadar să aşteptăm şapte ani după aderarea la UE, perioada maximă permisă de regulile comunitare, pentru ca românii să poată lucra în orice ţară din Europa, odată cu ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii, măsura urmând să fie aplicată de toate ţările comunitare.
Pe lângă cele care au ales încă de la aderare să nu impună limitări forţei de muncă din România şi Bulgaria, restricţiile vor fi ridicate de acum şi în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania.
Dintre ţările Europei Occidentale, doar Elveţia, care nu este membră a UE, menţine restricţiile pentru români şi bulgari.
Probleme în două ţări
Deocamdată, în două dintre ţările comunitare sunt aşteptate să apară probleme.
În Germania, Federaţia Localităţilor Rurale a exprimat preocupări în legătură cu venirea muncitorilor români şi bulgari, cerând subvenţii suplimentare din partea Guvernului federal şi a landurilor, pentru a face faţă unui eventual aflux de imigranţi, în special săraci.
Potrivit cotidianului "Frankfurter Allgemeine Zeitung", chiar şi limitată la marile oraşe, precum Berlin sau Duisburg, sosirea muncitorilor bulgari şi români în Germania este văzută de mulţi localnici drept o fraudă la sistemul de asistenţă socială a ţării.
Orice familie cu copii, care trăieşte în Germania, are dreptul de a primi alocaţii familiale, aminteşte publicaţia.
În Marea Britanie, însă problema a iscat o intensă dezbatere politică, inflamată de presa de dreapta şi de formaţiuni naţionaliste, care se opun migraţiei şi UE.
Speculaţiile pe marginea unui influx masiv de români şi bulgari - o adevărată invazie, cum a scris presa de la Londra, au determinat guvernul condus de conservatorul David Cameron să adopte măsuri care să limiteze accesul la asistenţa socială pentru noii veniţi.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Jonathan Todd, a declarat că orice fel de restricţii aplicate de Marea Britanie muncitorilor din UE sunt ilegale, iar aprecierile făcute de politicieni britanici, privind un aşa-numit turism pentru beneficiile sociale, nu sunt susţinute de date.
Guvernul britanic plănuieşte să introducă un prag maxim anual, de 75 de mii de imigranţi din UE, în cadrul unui plan de revizuire a politicilor în domeniul liberei circulaţii, căruia să i se alăture şi o înăsprire a criteriilor de angajare, scrie, în ediţia electronică, cotidianul "The Guardian".
Potrivit planurilor, doar muncitorii din ţările cu un nivel similar de bunăstare, ca cel al Marii Britanii, vor beneficia, fără restricţii, de libera circulaţie pe piaţa muncii.