Liderii lumii cer Europei să dăpăsească criza datoriilor
Economia globală, zona euro, creşterea economică şi alte probleme majore ale lumii se află în prim-planul Summit-ului G20, care are loc luni şi marţi în Mexic.
Articol de Adriana Leu, 19 Iunie 2012, 10:53
Lideri ai celor mai bogate state din lume au cerut Europei să facă tot ceea ce este necesar pentru a depăşi criza datoriilor existentă în zona euro; această problemă domină agenda de lucru a summit-ului G-20, ale cărui lucrări se desfăşoară în staţiunea turistică Los Cabos din Mexic.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a specificat însă că "provocările nu sunt numai europene, ele sunt globale".
Preşedinţii Barroso şi Van Rompuy şi-au anunţat, înaintea summit-ului, intenţia de a exprima determinarea Uniunii Europene de a furniza un răspuns global la criza datoriilor suverane.
Potrivit celor doi preşedinţi, primul demers ar fi abordarea provocărilor din ţările vulnerabile, prin susţinerea creşterii economice cu ajutorul reformelor structurale şi prin aplicarea de măsuri diferenţiate de consolidare fiscală şi care să încurajeze creşterea.
Ei au adăugat că doresc întărirea mecanismelor de protecţie financiară din zona euro, finanţarea şi capitalizarea băncilor, precum şi consolidarea guvernanţei economice în zona euro.
Un aspect important este acela că la acest summit va fi reafirmată dorinţa ca Grecia să rămână în zona monedei unice europene şi să-şi respecte angajamentele.
În aceste două zile, cei doi preşedinţi ai Uniunii Europene vor să facă un apel la partenerii lor din G20 să-şi recunoască propriile responsabilităţi şi să dea un impuls puternic pentru reechilibrarea economiei mondiale. Uniunea Europeană este convinsă că planul de acţiune pentru creştere, care va fi adoptat la acest summit, ar trebui să fie o combinaţie echilibrată pentru creşterea economiei mondiale.
Pe agenda summit-ului din aceste zile figurează şi reforma pieţelor financiare, astfel încât să fie respectate angajamentele asumate de liderii G20, după reuniunea de la Washington din 2008.
Totodată, este admirată înţelegerea la care au ajuns deja miniştrii de finanţe G20 în luna aprilie, aceea de suplimentare a resurselor Fondului Monetar Internaţional cu 430 de miliarde de dolari.
De pe lista subiectelor abordate la summitul de la Los Cabos nu vor lipsi teme ca dezvoltarea, securitatea alimentară, creşterea ecologică favorabilă incluziunii, comerţul şi crearea de locuri de muncă, o preocupare cheie pentru Uniunea Europeană.
La Summit-ul G20, Uniunea Europeană este membru cu drepturi depline, împreună cu Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, India, Indonezia, Japonia, Mexic, Republica Correa, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Regatul Unit şi Statele Unite.
Barack Obama şi Vladimir Putin, preocupaţi de situaţia din Siria şi Iran
Cu ocazia Summit-ului G20, Barack Obama s-a întâlnit marţi pentru prima dată cu Vladimir Putin, noul preşedinte al Rusiei, aflat la al treilea mandat.
Iranul este menţionat pe larg şi în declaraţia comună semnată de cei doi preşedinţi, un document de şase pagini care se referă inclusiv la scutul antirachetă, la situaţia din Siria, din Afganistan, Orientul Mijlociu şi o serie întreagă de aspecte ale relaţiilor bilaterale.
Referitor la Iran, se subliniază că scopul comun al Rusiei şi SUA este reglementarea prin negocieri comprehensive, pe baza principiilor reciprocităţii şi a soluţionării în etape a acestei probleme, şi că cei doi aşteaptă inclusiv un dialog constructiv cu Iranul în cadrul mecanismului care funcţionează în aceste zile la Moscova.
Preşedinţii au cerut încetarea violenţei în Siria, precizând că este necesar un proces politic care să prevină războiul civil şi vărsarea de sânge, lucru pe care l-a precizat preşedintele american după convorbiri.
Cei doi şi-au exprimat sprijinul pentru misiunea lui Kofi Annan şi au declarat că vor susţine această misiune, iar în declaraţia comună subliniază că, pentru a opri în mod imediat vărsarea de sânge în Siria, îi cheamă la încetarea oricărei violenţe.
Potrivit corespondentului RRA la Moscova, Alexandru Beleavschi, ei au mai vorbit şi de o mişcare în direcţia unui transfer politic către un sistem democratic pluralist în Siria, care să fie însă, realizat de sirieni înşişi în cadrul suveranităţii independenţei unităţii teritoriale a acestei ţări.