Băncile europene falimentare vor trebui să elaboreze planuri de redresare
Directiva adoptată de miniştrii de finanţe UE oferă statelor membre instrumentele necesare de a preveni crizele bancare şi de a rezolva orice eventual faliment al unei bănci prin implicarea minimală a contribuabililor.
Articol de Cerasela Rădulescu, 07 Mai 2014, 08:15
În caz de faliment, băncile europene vor trebui să elaboreze planuri de redresare şi să le actualizeze anual.
Decizia a fost luată la Bruxelles de miniştrii de finanţe ai UE care au adoptat o directivă ce oferă autorităţilor naţionale competenţe şi instrumente pentru a preveni eventuale crize bancare.
Directiva adoptată de miniştrii de finanţe oferă statelor membre instrumentele necesare şi competenţe în a preveni crizele bancare şi de a rezolva orice eventual faliment al unei bănci prin implicarea minimală a contribuabililor.
Directiva a fost deja votată de către Parlamentul European şi prevede, în acelaşi timp, un cadru de politici pentru gestionarea falimentelor bancare într-un mod ordonat pentru a evita un eventual efect de domino al falimentului bancar în Europa şi pentru a nu se mai recurge la banii contribuabililor.
Măsura a fost luată pentru că pieţele financiare din UE au devenit tot mai integrate.
Din această cauză, procedura insolvenţei obişnuite nu mai poate fi luată în calcul.
De la debutul crizei financiare din 2007-2008, lipsa de instrumente eficiente de soluţionare a crizei financiare a băncilor a dus de multe ori la folosirea de fonduri publice pentru a restabili încrederea în instituţiile bancare.
Potrivit noii legislaţii europene, instrumentele pe care statele membre trebuie să le pună în aplicare sunt prevenire, intervenţie timpurie şi rezoluţia prin fondurile bancare constituite în avans.
Taxa pe tranzacţiile financiare, amânată
Miniştrii europeni de finanţe au amânat discuţiile privind taxa pe tranzacţiile financiare şi le-au propus să se desfăşoare în continuare la nivel de experţi, a anunţat ministrul grec de finanţe, a cărei ţară deţine preşedinţia UE.
"În Consiliu a avut loc un schimb de opinii privind taxa pe tranzacţiile financiare în urma unei note primite de preşedinţia elenă din partea unui grup de ţări. Aceasta a fost discutată în dezbatere publică. În acelaşi timp, am luat notă de propunerea lor privind implementarea progresivă a taxei şi într-o primă fază viza doar acţiunile şi anumite produse derivate. Am decis ca discuţiile privind acest proiect să se poarte la nivel de experţi", a spus Yannis Stournaras.
11 state membre au convenit să introducă această taxă pe tranzacţiile financiare, potrivit ministrului austriac de finanţe.
Printre cele 11 ţări care doresc introducerea acestei taxe se numără Germania, Franţa, Italia şi Spania, dar nu şi Marea Britanie, ţară care găzduieşte cea mai mare piaţă financiară din Europa.
Taxa ar urma să fie introdusă cel mai târziu de la 1 ianuarie 2016 şi, într-o primă fază, va viza doar acţiunile şi anumite produse derivate, potrivit ministrului austriac.
Oficialii europeni au început să promoveze această taxă după criza financiară din 2008-2009, în ideea de a limita speculaţiile şi de a recupera o parte din fondurile alocate de către guvernele europene pentru sprijinirea băncilor.