Aderarea terestră a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este pe lista discuţiilor Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne de mâine, de la Luxemburg.

Comisia Europeană pune din nou problema ridicării controalelor la frontierele terestre, măsură care s-a lovit până acum de opoziţia Austriei, dar care se bucură de sprijinul Ungariei, care deţine preşedinţia Consiliului.

Amintim că anul acesta, în martie, Austria a fost de acord cu aderarea parţială şi astfel au fost ridicate controale în porturile maritime şi aeroporturi.

Comisia Europeană spune deja de câțiva ani că România și Bulgaria au făcut mai mult decât cere legislația europeană și mai bine decât alte state pentru a gestiona granițele Uniunii.

Așa că cele două țări ar trebui să se bucure de avantajele complete ale unui stat membru, iar avantajele nu sunt doar ușurința de a călători.

Contextul politic ne-ar putea avantaja

Chiar în ajunul Consiliului JAI, Executivul european publica un sondaj în care 83% din companiile europene spuneau că spațiul Schengen este bun pentru afaceri și că eliminarea controalelor le reduce cheltuielile.

Numai că mingea nu mai este în terenul Comisiei Europene, ci aproape strict la nivelul discuțiilor dintre guvernul român și bulgar, pe de o parte, și guvernul austriac, de cealaltă parte, singurul stat care se opune încă.

Dar contextul politic ne-ar putea avantaja. Surse politice de la Bruxelles spun că subiectul Schengen nu a mai fost atât de mult utilizat în campania electorală recentă din Austria, iar acest fapt ar pune mai puțină presiune pe guvernul de la Viena pentru o decizie favorabilă nouă.

În al doilea rând, Austriei i s-a oferit portofoliul migrației în viitoarea Comisie Europeană, iar acest lucru ar fi din nou de bun augur pentru România.

În al treilea rând, președinția ungară a Consiliului are ca prioritate aderarea completă a țării noastre până la sfârșitul mandatului său, adică în decembrie, și, în general, cu cât se vorbește mai mult la Bruxelles despre acest pas cu atât mai bine.