20 de ani de la admiterea României în Consiliul Europei
Pe 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul paneuropean, iar la data de 2 septembrie un aviz similar l-a emis şi Comisia juridică a Drepturilor Omului.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 25 Februarie 2013, 11:06
Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, se află luni la Bucureşti, într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui Senatului, Crin Antonescu, şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
În 2013 se împlinesc 20 de ani de la admiterea României în Consiliul Europei.
►Primii paşi spre aderare
La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului general al Consiliului Europei, prin care se preciza intenţia României de a adera la acest for în viitorul apropiat, notează Agerpres.
În următoarele luni, în cadrul activităţilor Consiliului, au participat, cu statut de invitaţi speciali, reprezentanţi ai României.
Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă, la Strasbourg, la 19 decembrie 1991.
În februarie 1992, Consiliul a desemnat trei raportori, care efectuează prima vizită în România în noiembrie 1992.
Pe 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul paneuropean, iar la data de 2 septembrie un aviz similar l-a emis şi Comisia juridică a Drepturilor Omului.
În data de 28 septembrie 1993, cu prilejul sesiunii de toamnă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, şi-a dat votul pentru admiterea României în această organizaţie paneuropeană.
►România, admisă în Consiliul Europei
Ministrul de externe român, Teodor Meleşcanu, a semnat, la 7 octombrie 1993, la Viena, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălţat cu acelaşi prilej la sediul din Viena al CoE.
La data de 8 octombrie 1993, preşedintele Ion Iliescu a participat la prima reuniune a şefilor de state şi de guverne din ţările membre ale Consiliului Europei.
După admitere, România a participat la activităţile Consiliului Europei, la reuniunile de experţi şi în cadrul Congresului Puterilor Locale şi Regionale din Europa şi a celorlalte organisme decizionale subsidiare ale organizaţiei.
►Preşedinţia României în fruntea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei
România a preluat de la Portugalia preşedinţia Comitetului de Miniştri al CoE pentru intervalul 17 noiembrie 2005 - 19 mai 2006.
Preşedinţia Comitetului de Miniştri revine în mod statutar pentru o perioadă de şase luni fiecărui stat membru al Consiliului Europei, în ordine alfabetică.
Rolul preşedintelui este de a reprezenta organizaţia la nivel guvernamental, de a asigura promovarea deciziilor Comitetului de Miniştri, de a conlucra cu omologii din Uniunea Europeană, precum şi din OSCE în cadrul cooperării instituţionale, informează Agerpres.
România s-a angajat să continue eforturile preşedinţiilor anterioare, în particular ale Portugaliei şi Poloniei, şi să coopereze cu viitoarea preşedinţie a Federaţiei Ruse în vederea garantării unei linii de continuitate în activitatea Consiliului Europei.
În mod similar preşedinţiei portugheze, România a urmărit, ca linie directoare de acţiune şi ca prioritate a Comitetului de Miniştri, aplicarea declaraţiei politice şi a Planului de Acţiune adoptate la Summitul de la Varşovia, din mai 2005.
Priorităţile tematice ale mandatului românesc au fost: promovarea standardelor democraţiei şi ale bunei guvernări; consolidarea protecţiei drepturilor omului în Europa, inclusiv în zonele unde sistemele existente nu sunt încă efective; eficienţa şi coerenţa arhitecturii instituţionale europene; dezvoltarea societăţilor deschise şi tolerante (prin diversitate şi dialog între religii şi culturi).
România şi-a asumat continuarea proiectelor politice şi instituţionale majore ale Consiliului Europei - stabilirea unui nou cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, asigurarea unei mai bune sinergii cu OSCE, reforma Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin promovarea intrării în vigoare a Protocolului nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.