Viitorul zonei euro discutat la Bruxelles, în timpul conflictului Ponta-Băsescu
În vreme ce România asistă la un conflict între instituţii, la Bruxelles se discută intens teme cruciale pentru viitorul UE, implicit şi al ţării noastre.
Articol de Cristina Grecu, 28 Iunie 2012, 18:42
Şeful statului a renunţat să mai plece la Consiliul European şi a explicat că a recurs la acest gest pentru că doi delegaţi pe un singur scaun rezervat ţării noastre ar fi pus sub semnul întrebării reputaţia României.
Miercuri, Curtea Constituţională a decis că preşedintele trebuie să reprezinte România la Bruxelles, dar premierul Victor Ponta şi-a menţinut şi după această hotărâre intenţia de a participa el la lucrările summitului, motivând că se discută chestiuni care privesc guvernul.
"Este pentru prima dată în perioada post-decembristă în 22 de ani când un premier îşi asumă prerogativele preşedintelui fără să aibă un mandat de la acesta".
Este una din observaţiile făcute joi de şeful statului, care în loc să se afle la Bruxelles ţinea o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni. Mai mult decât atât, preşedintele Traian Băsescu sublinia că a fost împiedicat să-şi exercite mandatul deoarece Ministerul de Externe a transmis la Bruxelles lista de participare întocmită de primul ministru şi nu de Preşedinţie, şi asta chiar şi după decizia Curţii Constituţionale a României.
"Ieri, am transmis din nou delegaţia la Ministerul de Externe, dar şi în copie la premier. În jurul orei 23:00 am mai transmis o dată delegaţia la Ministerul de Externe şi la cabinetul premierului şi până dimineaţă delegaţia pe care eu am stabilit-o, pe care ar fi trebuit să o conduc, nu a fost transmisă la Bruxelles la Consiliul European. Ca atare, prin decizia premierului şi a ministrului de externe, preşedintele a fost practic împiedicat să îşi exercite mandatul pentru că nu figurează pe delegaţia oficială a României. edactor: La Bruxelles, premierul Victor Ponta spunea azi că îşi doreşte în continuare o cale de dialog cu preşedintele Traian Băsescu", a declarat Traian Băsescu.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat că îşi doreşte să se găsească o cale "instituţională de rezolvare a conflictelor noastre şi în acelaşi timp îmi doresc ca România să fie implicată în deciziile fundamentale care se vor lua astăzi şi mâine pentru viitorul Europei, implicit şi al nostru. Dacă preşedintele nu va veni astăzi, în baza mandatului dat de parlament voi reprezenta România la discuţiile atât de importante atât pe teme economice, sociale, de creştere economică. Voi respecta întotdeauna deciziile Curţii Constituţionale; în acelaşi timp cred că preşedintele trebuie să respecte deciziile parlamentului şi ale guvernului".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat însă că statul de drept este pus sub semnul întrebării prin atitudinea premierului Victor Ponta, care a ignorat decizia de ieri a Curţii Constituţionale, dar şi prin poziţiile şi presiunile pe care USL le face asupra justiţiei.
El a adăugat că decizia de ieri a Curţii nu necesita publicarea în Monitorul Oficial pentru că ceea ce preciza este şi în Constituţie. Totuşi, până la urmă, premierul Victor Ponta a cerut un mandat de reprezentare, dar a fost prea târziu.
Problema repercusiunilor asupra premierului a fost pusă, joi, sub semnul întrebării, Constituţia spune că o eventuală suspendare a premierului sau membrilor guvernului poate fi făcută de preşedinte dacă s-a început urmărirea penală asupra demnitarilor în cauză.
Articolul 109, alin.2 din Legea Fundamentală precizează că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor guvernului.
Întrebat dacă va depune plângere penală împotriva premierului pentru că acesta şi-ar fi încălcat atribuţiile constituţionale, şeful statului a spus "nu" hotărât, dar a adăugat "că nu este cea mai veselă zi din mandatele" sale de preşedinte al României, pentru că "este prima dată în opt ani de exercitare a funcţiei când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiunile constituţionale".