"Această rectificare este una pozitivă şi este încă o confirmare a faptului că lucrurile merg în direcţia bună în momentul de faţă. Faptul că este o rectificare pozitivă înseamnă că sunt bani mai mulţi care pot fi alocaţi pentru ce înseamnă susţinerea investiţiilor, susţinerea politicilor sociale ale statului. Cu alte cuvinte, susţinerea activităţii în ansamblu", a arătat premierul.



Combaterea evaziunii fiscale



Premierul a susţinut că în principal, cea mai importantă sursă de creştere a bugetului de stat vine din combaterea evaziunii fiscale.



"Poate pentru prima dată în ultimii 20 de ani putem constata venituri substanţiale şi suplimentare la bugetul de stat, ca urmare a combaterii evaziunii fiscale, în special, de exemplu, la accizele care provin din încasările din ţigarete şi produse din tutun, accizele aferente. Deci, suma pe accize care este în plus este de 1645 de milioane de lei şi care arată eficienţa acţiunii statului" a spus Emil Boc.



El a amintit aportul celorlalte instituţii implicate în colectarea banilor cum ar fi: acţiunile de control din vămi, de către ANAF, Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne, Garda Financiară.



Emil Boc a mai spus că mai sunt multe de făcut în combaterea evaziunii şi la produsele petroliere, la legume şi fructe şi nu în ultimul rând, la munca la negru şi a avertizat că aceste acţiuni vor fi permanente.



"Aceste acţiuni ale statului vor continua, pentru că nu este o acţiune doar de vară sau de primăvară. Aceste acţiuni sunt constante, la fel cum pentru combaterea muncii la negru este o acţiune permanentă pentru a aduce la lumină şi în plată locuri de muncă ce până acum erau la negru şi nu se plăteau taxele şi impozitele aferente", a subliniat Boc.



România are semne bunede redresare



Primul ministru a susţinut că România are semne bune de redresare şi a adus ca argument şi faptul că avem un al treilea trimestru consecutiv de creştere economică.



"Deci prima concluzie este aceasta: bugetul de stat are mai mulţi bani, încasările sunt mai bune decât cele prognozate. Evident, nu ceva foarte spectaculos, dar este o rectificare pozitivă ce confirmă, aşa cum am spus, semnele bune din economie: ieşirea din recesiune, pregătirea de a avea al treilea trimestru consecutiv de creştere economică, realizarea echilibrelor macro-economice ale ţării, şomajul cu două procente sub media UE. Sunt câteva lucruri bune", a afirmat Emil Boc.



România: o poziţie stabilă, ea trebuie consolidată

Premierul Emil Boc vorbeşte despre echilibru şi precauţie în perioada următoare pentru a se menţine în continuare stabilitatea economică.


"De aceea am spus, cuvântul de ordine trebuie să fie precauţie, moderaţie şi echilibru în tot ce facem în ţară pentru a putea să conservăm aceste lucruri bune pe care începem să le avem. Pentru că dacă din nou vom cădea în patima politicilor electorale din 2008 toată această stabilitate a ţării se va duce pe apa sâmbetei şi românii din nou vor fi obligaţi să sufere constrângeri bugetare şi restrângeri, aşa cum au avut în 2010. Dacă, însă păstrăm direcţia corectă a echilibrului, a moderaţiei, cu precauţie, vom fi feriţi de aceste pericole, mai ales şi în contextul în care pe piaţa europeană încă nu s-au stabilizat lucrurile", a atras atenţia Emil Boc.



Întrebat de moderator de ce Ministerul Transporturilor a beneficiat de o majorare la rectificarea bugetară de circa 300 de milioane de lei, premierul a răspuns s-a gândt că trimestrul al treilea este şi "maximă dezvoltare" şi că dacă nu ar fi continuat investiţiile ar fi conpromis creşterea economică din acest trimestru.



"Trimestrul III este trimestrul cu cea mai mare încărcătură şî pondere în ceea ce înseamnă PIB şi creşterea economică. Adică este un trimestru de maximă dezvoltare. Dacă în trimestrul III noi luam pedala de pe susţinerea investiţiilor, ne compromiteam şansa de a avea creştere economică susţinută şi în acest trimestru, pentru că ne-am propus cel puţin 1,5 să avem creştere economică în 2011. În primul trimestru a fost o creştere de 1,7 comparabil cu primul trimestru din 2010, deci mai mult decât 1,5. Trimestrul II se conturează din nou să fie un trimestru de creştere economică. Acum trimestrul III, trebuie să apăsăm pedala acceleraţiei şi să susţinem această creştere economic", a răspuns Emil Boc.

Fără investiţii, şansele de dezvoltare ale ţării se diminuează


Primul ministru susţine că investiţiile sunt cele care susţin plata pensiilor şi asigură dezvoltarea economică.

"Dacă noi am fi luat banii de la investiţii şi nu am fi susţinut proiectele europene sau proiectele de investiţii, micşoram şansele ţării de dezvoltare, de a avea o rată mai scăzută a şomajului, de a avea locuri de muncă şi de a putea avea resurse bugetare la salarii şi pensii, pentru că fără locuri de muncă şi fără activitate economică nu vin resurse la salarii şi pensii. Ştiţi că la pensii, ca să se poată plăti în România pensiile, noi trebuie să mai împrumutăm din buzunarele românilor în bugetul de pensii cu vreo 3,5 miliarde de euro anul acesta. Dacă nu făceam reforma, trebuia să punem vreo 5,5 miliarde de euro la pensii anul acesta", a explicat Boc.



Emil Boc a mai spus că, dacă ar fi îndreptat banii spre acoperirea sau micşorarea deficitului de la bugetul de pensii, nu ar mai fi avut din ce să susţină activitatea economică.



"Or cum vom mai putea avea resurse financiare dacă nu susţinem activitatea economică? De unde vor veni aceşti bani ca să se poată plăti pensiile? Doar din activitatea economică. Şi atunci am spus aşa: dăm prioritate pe tot ce înseamnă investiţii şi finalizarea acelora care pot fi terminate", a susţinut el.

Pachet minimal de servicii medicale

Abordând subiectul referitor la sănătate, Emil Boc a spus că actualul ministru Cseke Atilla a are susţinerea guvernului şi a sa personal pentru reforma pe care a făcut-o în domeniul sănătăţii şi a anunţat că până la sfârşitul lunii decembrie, va fi stabilit pachetul minimal de servicii medicale, iar în 2012 acesta va fi adoptat.



"Pentru ca reforma în sănătate să poată cu adevărat să producă rezultate, mai avem nevoie de cel puţin doi paşi importanţi şi pe care ministrul îi ştie, preşedintele Casei ştie, de asemenea, pe care guvernul şi l-a asumat ca proiect - anume introducerea pachetului minimal de servicii medicale.(...)Acest pachet minimal trebuie să fie stabilit până la sfârşitul lunii decembrie, propus pachetul şi adoptat până în luna martie a lui 2012", a informat premierul.



El a mai anunţat că o altă măsură luată în acest domeniu se referă la introducerea taxei "clawback", explicând că această taxă va fi aplicată doar producătorilor de medicamente.



"Casa de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, sunt cele două entităţi mandate şi abilitate să discute şi să găsească o formă a acestei taxe clawback despre care am vorbit", a adăugat Emil Boc.



"Textul Constituţiei este foarte clar şi explicit"



Întrebat cum comentează recentele declaraţii ale preşedintelui Băsescu potrivit cărora, dacă USL va câştiga 51% din alegerile din 2012, are o problemă atunci când va dori să numească prim-ministrul, conform articolului 103 din Constituţie, premierul a răspuns că :"preşedintele ia legătura cu partidul care a obţinut o majoritate absolută, cu partidul, repet, care a obţinut majoritatea absolută la alegeri şi numeşte primul-ministru la propunerea acestuia".



Premierul a mai susţinut că legea fundamentală nu face referire la alianţele electorale în legătură cu învestirea premierului şi a argumentat citind chiar din Constituţie.



"Textul Constituţiei este foarte clar şi explicit. Vreau să citim articolul 103 din Constituţie, învestitura. (...) Potrivit articolului 103, preşedintele este obligat, dacă există un partid care a obţinut majoritatea locurilor în Parlament, deci 50 (la sută, n.r.) plus unu, iar dacă nu există un asemenea partid, preşedintele consultă toate partidele politice reprezentate în Parlament', a spus liderul PDL, precizând că în Constituţie nu există un text care să se refere şi la alianţele electorale în ceea ce priveşte învestirea premierului", şi-a argumentat părerea prim-ministrul României, în interviul acordat RRA.