Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, suspecţi într-un dosar de corupţie
Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu sunt acuzaţi de abuz în serviciu, în timp ce compania HP România este acuzată de complicitate la astfel de fapte.
Articol de Radio România Actualităţi, 23 Mai 2016, 14:50
Doi foşti directori ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, sunt suspecţi într-un dosar de corupţie care vizează fapte ce ar fi fost săvârşite în perioada 2007-2009.
Alături de alte şapte persoane care au făcut parte din conducerea CNAS, ei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, în timp ce compania HP România este acuzată de complicitate la astfel de fapte.
Procurorii DNA susţin că şefii CNAS ar fi dispus în mod ilegal cumpărarea unor programe informatice şi servicii de asistenţă tehnică la preţuri supraevaluate, ceea ce ar fi dus la un prejudiciu de peste 16 milioane 800 de mii de euro.
Acuzaţiile DNA
Potrivit unui comunicat al DNA , în perioada 2007 - 2009, între CNAS şi HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii suplimentare de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale acte şi de 760/zi-om, în cazul unui alt act adiţional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
DNA precizează că din probele administrate a rezultat că aceste acte adiţionale au fost încheiate în următoarele condiţii: fără să se aplice o procedură de achiziţie conform legii; CNAS a acceptat propunerile SC HP România fără o analiză proprie a necesarului şi a preţului ofertat, fără o negociere reală şi fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului; ofertele firmei nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/ de analiză şi evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI; aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcţi, la preţuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.