UDMR propune Constituţie fără sintagma "stat naţional" şi republică parlamentară
UDMR nu renunţă la eliminarea sintagmei de stat naţional din viitoarea Constituţie a României.
Articol de Luminiţa Apostolescu, 15 Mai 2013, 12:54
UDMR a propus câteva modificări importante la noua Constituţie, printre care şi eliminarea sintagmei de stat naţional şi alegerea preşedintelui ţării de către Parlament.
Proiectul UDMR a fost depus la Comisia de revizuire a Constituţiei.
"La articolul 1 am propus două modificări cunoscute deja. Citesc din amendamentul propus: România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Dacă observaţi, noi am propus doar scoaterea sintagmei 'naţional'. Şi am propus un nou alineat prin care spunem că minorităţile naţionale din România sunt factori constitutivi ai statului român", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.
El a adăugat că propunerea este însoţită de o argumentaţie mai lungă din care a redat fraza pe care o--fb1 consideră cea mai importantă.
"Recunoaşterea minorităţilor naţionale ca factor constitutiv al statului român constituie o reconfirmare a principiilor Proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918, o garanţie politico-juridică de natură constituţională a intenţiei statului român de a asigura drepturile politice şi civile ale minorităţilor naţionale", a spus liderul UDMR.
Republică parlamentară şi limbă regională
O altă modificare importantă vizează transformarea României în republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales de parlament.
"Noi propunem tot în articolul 1 încă un alineat prin care stabilim forma de guvernământ a statului român. Noi considerăm că forma de guvernământ trebuie să fie republică parlamentară. Prin această modificare noi considerăm că putem pune capăt regimului politic semi-prezidenţial de tip francez, dar nu în totalitate, şi unui model care a eşuat în România", a afirmat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.
În plus, în proiectul UDMR de revizuire a Constituţiei apare noţiunea de "limbă regională", care ar putea fi folosită în zonele în care trăiesc minorităţi.
"Aici propunem introducerea limbii regionale, recunoaşterea limbii regionale prin lege organică în acele unităţi administrative unde trăieşte o minoritate naţională într-o pondere semnificativă", a explicat Kelemen Hunor.
O altă propunere a UDMR vizează păstrarea bicameralismului, dar cu atribuţii distincte pentru Senat şi Camera Deputaţilor.