Transparenţa şi reducerea birocraţiei, realizările executivului la un an de guvernare
La un an de la învestire, guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a prezentat un document de bilanţ, pentru a informa opinia publică despre realizările sale, dar şi despre proiectele propuse şi nefinalizate.
Articol de Cătălin Purcaru, 17 Noiembrie 2016, 13:42
Potrivit documentului, executivul a pus în centrul preocupărilor educaţia şi sănătatea, prin alocări bugetare şi reforme, care să contribuie la dezvoltarea acestor domenii.
Guvernul mai spune că a reuşit să promoveze transparenţa şi să deschidă statul către cetăţeni, prin reducerea birocraţiei.
Prim-ministru a precizat că la instalarea cabinetului aşteptările societăţii au fost foarte mari şi de aceea măsurile luate de executiv au urmărit reconstrucţia încrederii că se poate guverna în mod onest, transparent şi eficient.
Sănătatea şi educaţia au fost priorităţi în acest an de guvernare, prin măsurile pentru promovarea valorii ştiinţifice, reducerea abandonului şcolar, calitatea actului medical şi investiţii în acest domeniu.
Şeful executivului a subliniat că este nevoie de reforma administraţiei publice şi de o reaşezare a aparatului administrativ pe criterii de profesionalism şi competenţă.
"Avem nevoie de predictibilitate în acest proces decizional şi de claritate şi de eliminarea arbitrajului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei", a spus premierul Cioloş.
La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu a susţinut că descentralizarea şi dezvoltarea regională sunt teme care trebuie abordate chiar dacă în prezent există o reţinere faţă de ele.
"Cred că aici avem şi o problemă de a gândi cum distribuim resursele societăţii. Avem rezervorul central care este la guvern şi din păcate în ultimii ani am mers pe ideea că direct de la rezervorul central vom pune nişte robinete mici care vor da cu grijă în teritoriu resursa", consideră Dâncu.
În opinia vicepremierului Vasile Dîncu, una din cauzele întârzieiri reformei administraţiei publice este rezistenţa pe care o opun o parte a instituţiilor statului.