Traian Băsescu: Viitorul premier trebuie să fie proeuropean şi loial interesului naţional
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că premierul pe care-l va desemna în urma alegerilor parlamentare trebuie "să fie un proeuropean şi un proatlantist, dar şi o persoană loială interesului naţional".
Articol de Alina Dobrinescu, 07 Decembrie 2012, 16:42
Traian Băsescu a spus, vineri, într-o declaraţie de presă care este profilul premierului pe care îl va desemna după alegerile parlamentare de duminică.
"Trebuie să fie (viitorul premier - n.r.) un proeuropean şi un proatlantist. Sigur, asta nu exclude relaţia cu Rusia sau cu India sau cu cine vreţi, dar domiciliul acestei ţări este în UE şi în NATO", a spus Băsescu, într-o declaraţie la Palatul Cotroceni.
Preşedintele a subliniat că este foarte important ca viitorul premier să inspire încredere în plan extern.
"Mi-aş dori mult ca cel pe care-l voi desemna pentru funcţia de prim-ministru, dar şi cel pe care partidele mi-l vor propune să fie o personalitate care să fie loială interesului naţional, pe care să-l aşeze deasupra intereselor de partid şi deasupra intereselor de grup, fie ele şi de grup mediatic", a adăugat Băsescu.
Şeful statului a arătat că doreşte ca, prin toată activitatea sa, cel care va deveni prim-ministru să fie un om care a susţinut tot timpul respectarea principiilor Constituţiei, a statului de drept şi a valorilor europene.
Băsescu a mai spus că doreşte ca viitorul premier să nu aibă vulnerabilităţi şi să nu aibă "lucruri ascunse în propriul CV".
"Românii au votat pentru 300 de parlamentari, dar vom avea 520"
De asemenea, preşedintele a mai spus că românii vor constata, după alegerile legislative, că cei care au venit să ceară votul sunt "parte a unei înşelătorii", pentru că s-au opus revizuirii Constituţiei.
"Din păcate, românii vor constata după alegeri că toţi cei care au venit să le ceară votul sunt parte a unei înşelătorii şi, în mod deosebit, cei care astăzi se află la Putere, pentru că ei s-au opus revizuirii Constituţiei. Vor constata românii că de unde au votat pentru 300 de parlamentari, în urma acestui scrutin numărul parlamentarilor va creşte la circa 520. Asta, în timp ce sunt foarte mulţi dintre parlamentarii care cer voturile acum sub sigla USL, care au votat măsurile de austeritate. Erau atunci în alianţă cu actuala Opoziţie. Nu ştiu până unde poate să meargă lipsa de cinste în politică, dar pare că merge. Vom vedea duminică seara", a spus preşedintele.
Totodată, Băsescu a reiterat faptul că românii au votat la referendumul din 2009 pentru Parlament unicameral, cu 300 de parlamentari.
El a amintit faptul că sâmbătă este ziua Constituţiei şi a subliniat că, deşi are şi imperfecţiuni, Legea fundamentală a României este una care nu permite ieşirea din regulile statutului de drept.
"Semnalul dat de secretarul de stat al SUA, extrem de grav"
Şeful statului a afirmat, de asemenea, că semnalul dat de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, în alocuţiunea susţinută la OSCE, este unul "extrem de grav".
"Semnalul dat ieri de Hillary Clinton la OSCE este unul extrem de grav. Unii lideri politici înţeleg că este grav atunci când înjuri. Nu, este grav atunci când se pune o etichetă pe ţară, etichetă rezultată din acţiunile politice interne şi aceasta este dusă la nivelul OSCE de cel mai important lider aflat în OSCE", a declarat Băsescu.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Hillary Clinton, s-a referit şi la România în alocuţiunea pe care a rostit-o joi la Dublin, unde are loc cea de-a XIX-a reuniune a Consiliului ministerial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
"Din păcate, există semne de recul al democraţiei în Ungaria şi provocări la adresa proceselor constituţionale din România, iar spectrul sumbru al antisemitismului, xenofobiei, discriminării împotriva imigranţilor, romilor, homosexualilor şi altor categorii vulnerabile persistă", a notat Hillary Clinton în discursul său, publicat pe pagina de internet a Departamentului de Stat al SUA.
Ea a menţionat, de asemenea, în intervenţia avută, reprimarea drepturilor omului în Belarus, restricţiile impuse presei în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Kazahstan, neregulile întâmpinate la recentele alegeri din Ucraina sau noua lege din Rusia privind "agenţii străini".