Tăriceanu, nemulţumit de sintagma "preşedintele este şeful statului" din moţiunea lui Antonescu
Senatorul PNL, Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat în discursul rostit la Congresul liberalilor că formula propusă de PNL în rezoluţia referitoare la revizuirea Constituţiei, potrivit căreia "preşedintele este şeful statului" îl pune pe gânduri.
Articol de Simona Mihăescu, 23 Februarie 2013, 15:57
Fostul premier şi lider al PNL apelează la legea fundamentală a ţării şi aminteşte că potrivit Constituţiei nu există această formulare.
"Documentul care a fost prezentat în mapă, sub titlul de 'Rezoluţie privind viziunea PNL asupra revizuirii Constituţiei', are cel puţin o formulare care pe mine mă pune pe gânduri. Şi anume, la capitolul IV, este scris că 'preşedintele este şeful statului'. Vreau să atrag atenţia că această formulă nu este în Constituţia actuală, dar este extrem de des folosită de actualul preşedinte, căruia îi place să se creadă şeful statului. Ei bine, preşedintele României nu trebuie să fie şeful statului, pentru că, dacă el rămâne şeful statului sau consacrăm această formulă, atunci garantăm că ceea ce s-a întâmplat până acum se va repeta în viitor. Garantez că acest lucru se va întâmpla de îndată ce la Preşedinţia României se va instala nu un preşedinte liberal, cu o viziune democratică (...), ci un preşedinte, aşa cum avem şi astăzi, care înţelege să tranforme instituţia prezidenţială în altceva decât a fost ea gândită şi scrisă în Constituţie", a spus Tăriceanu, citat de Agerpres.
El a subliniat că Legea fundamentală nu este pentru politicieni, ci pentru cetăţeni, cărora trebuie să li se asigure siguranţa, protecţia în faţa exceselor statului şi bunăstarea.
"Eu cred că revizuirea Constituţiei României trebuie să pornească într-o manieră radicală. Avem nevoie de o nouă Constituţie şi nu de o Constituţie, aşa cum s-a întâmplat şi în 2003, de una peticită', a spus Tăriceanu.
În opinia sa, actuala formulă a republicii semiprezidenţiale, consfinţită de Legea fundamentală, este una "nefericită", că poate conduce la conflicte imense, şi a pledat pentru republica parlamentară".
Tăriceanu a mai susţinut că încă de acum 10 ani PNL "şi-a căpătat statutul de partid mare".
(...) aş vrea să reamintesc că PNL şi-a căpătat statutul de partid mare cu aproape zece ani în urmă, mai exact în anul 2004, când am intrat în Parlament ca o forţă politică puternică, ce a dat României primul prim-ministru liberal după 1990', a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
El a amintit că la alegerile din 2008 PNL a fost pus în situaţia de a candida ca formaţiune independentă, şi nu într-o alianţă, ca la scrutinul precedent, dar că a obţinut rezultate bune.
"Sigur că alegerile de anul trecut au adus un rezultat pe măsura aşteptărilor" a recunoscut Călin Popescu Tăriceanu.
În opinia sa, România reală are nevoie de o economie funcţională, de locuri de muncă, de un stat de drept şi de perspectivă.
"Cu părere de rău, fără să vă diminuez entuziasmul, eu consider că astăzi România nu are o perspectivă clară în ceea ce priveşte viitorul ei. După ce România în ansamblul ei şi-a asumat două obiective majore - aderarea la NATO şi la UE - odată aceste două obiective atinse, România astăzi pare să fie în lipsa unui obiectiv major de consens naţional', a susţinut fostul prim-ministru liberal.
El a subliniat necesitatea unei viziuni clare asupra direcţiei în care se îndreaptă societatea românească, viziune "care să ne unească, şi să nu ne dezbine", o viziune care să se bazeze pe consens, şi nu pe conflict, a mai spus Tăriceanu.