Sindicaliştii de la CSDR nu renunţă la proteste
În urma precederi întâlniri cu premierul Emil Boc, sindicaliştii anunţaseră că renunţă la acţiunile de protest, dar după discuţiile de sâmbătă cu primul ministru, CSDR meţine calendarul protestelor.
Articol de Petruţa Obrejan, 02 Octombrie 2010, 16:46
Calendarul de proteste stabilit iniţial rămâne valabil, au declarat reprezentanţii CSDR după întâlnirea de sâmbătă cu premierul Emil Boc.
Părţile nu au ajuns la niciun rezultat nici în ceea ce priveşte salariul minim, premierul insistând pe 640 de lei şi nu pe 750, cât au cerut sindicaliştii.
"Salariul minim să fie 750 de lei. S-a pronunţat premierul la 640 şi nu am acceptat şi rămâne să mai discutăm. A dispus premierul ca la nivelul Ministerului Muncii şi Ministerului Finanţelor să fie reanalizaţi coeficienţii şi, bineînţeles, să fie discutaţi de aşa manieră încât să se rezolve problema ca şi prioritate, sănătatea, educaţia şi rămâne să vedem ce se întâmplă. Ne respectăm programul pe care îl avem, pe data de 5 federaţiile din invăţământ au miting în Bucureşti şi după închiderea evenimentului să ne stabilim obiectivele comune ţinând cont de faptul că ceea ce am prezentat aici sunt obiective comune ale întregii mişcări sindicale", a declarat Iacob Baciu, preşedintele CSDR.
Sindicatele din Învăţământ anunţă proteste
Vicepreşedintele CSDR, Aurel Cornea, a reafirmat că Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ va organiza în 5 octombrie în Piaţa Victoriei un miting pentru salvarea învăţământului românesc.
"Marţi, FSLÎ, va organiza un miting în Piaţa Victoriei, tema acestui miting fiind "Salvaţi învăţământul românesc!" La ora actuală avem pe toate planurile probleme grave în ceea ce priveşte şcoala, instrucţia şi educaţia în România", a spus .Aurel Cornea.
De asemenea, s-a stabilit ca până pe data de 5 noiembrie să fie elaborată o nouă lege a dialogului social, iar sindicaliştii au insistat ca aceasta să fie o lege organică.
Tot până la 5 noiembrie urmează să fie finalizată şi legea inspecţiei muncii, întrucât numărul accidentelor de muncă şi al bolilor profesionale a crescut.
Premierul Emil Boc s-a întâlnit la Palatul Victoria cu liderii confederaţiei sindicale, pentru discuţii privind Legea unică de salarizare.
Sindicaliştii de la CSDR trebuiau să participe pe 20 şi 21 septembrie la o acţiune, în faţa Guvernului, însă au renunţat, întrucât premierul le-a trimis o invitaţie scrisă la discuţii pentru săptămâna 27 septembrie-2 octombrie.
După prima întâlnire de acum trei săptămâni, preşedintele CSDR, Ioan Baciu, afirma că premierul a fost de acord cu corelarea legislaţiei muncii cu cea europeană, însă a fost total inabordabil în discutarea solicitărilor sindicale ce implicau alocarea de bani.
Ion Baciu a precizat, sâmbătă, pentru Radio România care sunt pricipalele revendicări cu care delegaţia delegaţia CSDR a mers la discuţiile de la Guvern.
"Prima temă pe care vrem să o discutăm e armonizarea întregii legislaţii care guvernează relaţiile de muncă cu directivele Uniunii Europene şi Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A doua revendicare fundamentală e constituirea Tribunalelor Muncii în cel mai scurt timp, pentru că în momentul de faţă există numai secţii specializate. Dorim ca în cel mai scurt timp să fie promovată o lege care să reglementeze Inspecţia Muncii. Punctul de vedere al confederaţiei noastre cu privire la salariul minim rămâne 750. Noi încheiem periplul acţunilor pe data de 5, când Federaţia din educaţie, care are peste 200-000 de membri, va avea un miting cu ocazia Zilei Educatorului în Capitală",a spus Ion Baciu pentru Radio România Actualităţi.
Referitor la creşterea salariului minim, Emil Boc a anunţat la postul public de televiziune că acesta va creşte anul viitor la fel ca şi restul veniturilor din sistemul bugetar.
Premierul nu a avansat nici o cifră în acest sens, întrucât proiectul Legii salarizării unitare se află în stadiul de elaborare
Şeful guvernului a avut şi o întâlnire cu reprezentanţi ai Băncii Mondiale, unul dintre creditorii României în programul de asistenţă financiară început în 2008, în valoare totală de 20 de miliarde de euro.
Finanţarea de la Banca Mondială este de 1 miliard de euro, din care ţara noastră a încasat aproximativ o treime.