România solicită UE sprijin financiar pentru penitenciare
12 state membre au solicitat Comisiei Europene, la iniţiativa României şi Italiei, sprijin financiar pentru consolidarea infrastructurii penitenciare.
Articol de Cerasela Rădulescu, 20 Octombrie 2015, 08:36
Demersul are la bază în primul rând nevoia de solidaritate pentru un proiect european dificil de promovat în plan naţional, spune ministrul Robert Cazanciuc, atunci când sunt de construit şcoli, spitale sau autostrăzi.
Ministrul român al justiţiei, Robert Cazanciuc, a afirmat ieri la Burxelles, că fenomenul radicalizării este o provocare la nivel european, dar există diferenţe ale amplorii acestuia, estul Europei având comunităţi de străini mult mai bine integrate.
"Fenomenul radicalizării este prezent astăzi în Europa. Din fericire, ocoleşte în momentul de faţă România. Asta nu înseamnă că lucrurile nu se pot întâmpla, mai devreme sau mai târziu, şi la noi. Sunt experienţe foarte diferite în ţările membre, la state care se confruntă cu violenţă deosebită în ultimii ani de zile, până la state cum sunt cele din estul Europei, care nu cunosc, să spunem, asemenea tip de violenţă, având comunităţi mai degrabă integrate decât un număr foarte mare de străini, de regulă, care nu îşi găsesc locul şi atunci există un risc mai mare", a afirmat Cazanciuc.
Totuşi, spune ministrul Cazanciuc, România se confruntă cu o altă problemă, alături de alte state membre şi anume, a suprapopulării în închisori.
De aceea este nevoie de fonduri europene pentru consolidarea infrastructurii penitenciare.
" Noi avem un alt potenţial de risc pe care trebuie să îl luăm în calcul încă din această fază, în care nu avem probleme mari şi e un moment bun pentru prevenire şi anume, riscul de radicalizare în penitenciare. Suprapopularea este recunoscută la nivel european ca fiind un factor de risc", a adăugat el.
Comisia Europeană are drept priorităţi ale agendei europene privind securitatea: combaterea terorismului, criminalitatea organizată şi criminalitatea informatică, domenii interdependente, cu o puternică dimensiune transfrontalieră.
Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, afirmă că radicalizarea reprezintă o ameninţare tot mai mare în întreaga Europă, iar cea din mediul online şi chestiunea luptătorilor străini sunt provocări noi, apărute în ultimii ani. Radicalizarea din închisori este un subiect deosebit de îngrijorător.
"Există o nouă generaţie de deţinuţi, cu un discurs radicalizat. Aceştia influenţează grupuri de persoane prin acest discurs şi, potrivit cifrelor oferite de statul francez, de exemplu, 15% din aceştia se radicalizează în închisori. Statele membre au început să lucreze la iniţiative, pentru abordarea acestei chestiuni, dar modalitatea optimă în care s-ar putea face acest lucru rămâne un subiect deschis", apreciază aceasta.
Comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos, declara la rândul său că abordarea frontală a radicalizării este o prioritate majoră în cadrul eforturilor de combatere a terorismului.
Comisia Europeană a anunţat lansarea la începutul lunii decembrie a unui forum european împotriva propagandei teroriste online, la care vor fi prezenţi principalii actori ai reţelei de Internet, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai societăţii civile.