Procesele-verbale privind rezultatul alegerilor parlamentare au fost publicate în Monitorul Oficial.

Procesele-verbale cuprind numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele şi formaţiunile care au trevut pragul electorla, precum şi numele tuturor senatorilor şi deputaţilor cărora le-au fost atribuite.

Uniunea Social Liberală a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminica trecută, după numărarea totală a voturilor, conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central.

La Camera Deputaţilor USL a obţinut 58,63% dintre voturi, ARD - 16,50%, PP-DD - 13,99%, UDMR - 5,13%. La Senat USL a obţinut 60,10%, ARD - 16,70% , PP-DD - 14,65%, UDMR - 5,23%.

Prezenţa la urne a fost de 41,76%, potrivit Biroului Electoral Central.

Şeful statului a anunţat, vineri, că va convoca Parlamentul cel mai probabil pe 19 decembrie, pentru a nu se suprapune funcţionarea parlamentului vechi cu cel nou.

Traian Băsescu: O să mă gândesc dacă voi convoca Parlamentul pe data de 19 decembrie

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va convoca noul legislativ imediat ce se publică rezultatul alegerilor.

"Actualul parlament îşi termină mandatul pe 19 decembrie, iar în avion o să ma gândesc dacă îl voi convoca pentru 19, la ora 13", a spus Traian Băsescu într-o conferinţă de presă, în care a prezentat principalele concluzii ale reuniunii liderilor europeni de la Bruxelles.

El a precizat că actualul parlament trebuie să-şi termine mandatul, pentru a nu se suprapune funcţionarea a două parlamente.

"Imediat ce se publică rezultatele alegerilor în Monitorul Oficial convoc Parlamentul, iar convocarea trebuie să ţină cont de un elementul esenţial. Nu pot suprapune funcţionarea a două parlamente. Parlamentul actual îşi termină mandatul pe data de 19.00", a spus preşedintele.

Victor Ponta: Vom avea guvern înainte de Crăciun

La rândul său, premierul Victor Ponta susţine că nici el, nici preşedintele nu îşi pot permite o criză şi de aceea, pleacă de la premisa că preşedintele va respecta rezultatele alegerilor şi că până de Crăciun, România va avea guvern.

"Plec de la premisa că va respecta rezultatul alegerilor. Nimeni, nici preşedintele, nici eu, nu îşi poate permite o nouă criză politică în România. Plec de la premisa că, încă înainte de Crăciun, vom avea un nou guvern", a spus Ponta într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt.

Cum se constituie Parlamentul nou ales?

Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Potrivit regulamentelor de funcţionare, Camera Deputaţilor şi Senatului se întrunesc ''în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri".

Camera Deputaţilor:

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a acestui for, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare, comisia de validare funcţionând pe toată durata mandatului Camerei inferioare.

Propunerile privind componenţa Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat, după care membrii comisiei îşi aleg un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei.

Senat:

La Senat, pentru validarea mandatelor se alege, în prima şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori.

Numărul senatorilor propuşi în comisia de validare de fiecare partid, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă politică sau alianţă electorală este în funcţie de numărul membrilor săi, raportat la numărul total al senatorilor şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.

Propunerile privind componenţa comisiei de validare se transmit secretarilor asistenţi, iar preşedintele decan de vârstă al Senatului le prezintă plenului.

Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Comisia de validare este condusă de un preşedinte şi doi vicepreşedinţi care alcătuiesc biroul comisiei şi se organizează în patru grupe de lucru, cuprinzând fiecare câte trei membri.

Alegerea acestora se face prin votul deschis al membrilor comisiei. Desemnarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor se face prin negociere, potrivit configuraţiei politice rezultate din alegeri. În cel mult cinci zile de la constituire, comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Sarcina comisiilor este de a verifica legalitatea alegerii deputaţilor, respectiv a senatorilor, care compun grupurile de lucru. Ulterior, sunt judecate contestaţiile conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central şi îndeplinirea de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.

Până la alegerea noului Birou Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, respectiv cel mai în vârstă senator, în calitate de preşedinţi de vârstă, asistaţi de cei mai tineri patru deputaţi, respectiv senatori, în calitate de secretari.

Conform Constituţiei, deputaţii şi senatorii îşi încep mandatele la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, după validarea alegerii şi depunerea jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.

Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiilor lor de validare, pentru dezbaterea rapoartelor acestora, care sunt prezentate de către preşedinţii comisiilor, în plenul Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului.

În cazul parlamentarilor pentru care nu există motive de invalidare se întocmesc, pe circumscripţii electorale, liste cu numele şi prenumele acestora, asupra cărora Camera Deputaţilor, respectiv Senatul se pronunţă printr-un singur vot.

În cazul deputaţilor, respectiv al senatorilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor, respectiv Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau de senator se face, în cazul fiecărei camere, cu votul majorităţii.

Camera Deputaţilor se constituie după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi

Se consideră legală constituirea Camerei Deputaţilor după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

Potrivit Regulamentelor celor două camere ale Parlamentului, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor/Senatului se aleg preşedintele şi ceilalţi membri (4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori) ai Biroului Permanent al Camerei inferioare, respectiv ai Biroului permanent al Camerei Superioare .

Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi al Senatului sunt aleşi pe durata mandatului camerelor, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Candidaţii care au întrunit votul majorităţii deputaţilor/senatorilor sunt aleşi preşedinte al Camerei Deputaţilor/Senatului.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul Permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Şi la Cameră şi la Senat, propunerile nominale pentru funcţiile amintite se fac de către liderii grupurilor parlamentare respective.

Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor/Senatului se supune în întregime votului în plenul celor două camere şi se aprobă cu majoritatea voturilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor/senatorilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă cu bile.

Propunerile pentru membrii comisiilor Camerei se fac de grupurile parlamentare

Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaţilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul Permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei.

În prima lor şedinţă, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru Regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi 2 secretari. Funcţiile din biroul Comisiei pentru Regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru Regulament, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi din altă comisie permanentă.

Senatorii, obligaţi să facă parte din cel puţin o comisie permanentă

La Senat, propunerile de membri ai comisiilor permanente se anunţă de către liderii grupurilor parlamentare, în termenul stabilit de Biroul Permanent. Toţi senatorii, cu excepţia preşedintelui Senatului, sunt obligaţi să facă parte din cel puţin o comisie permanentă. Un senator nu poate face parte din mai mult de două comisii permanente, cu excepţia Comisiei pentru regulament. Componenţa nominală a fiecărei comisii este aprobată cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi.

Comisiile senatoriale permanente sunt conduse de un birou compus din un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Un senator poate face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente.