Reuniune crucială la Bruxelles
Liderii zonei euro încep, joi, o reuniune crucială pentru viitorul întregii zone.
Articol de Luminiţa Apostol, 21 Iulie 2011, 13:06
Imperativul reuniunii de la Bruxelles este acela de a opri proliferarea crizei datoriilor pentru a asigura zonei euro un viitor.
Găsirea unui acord pentru al doilea plan de ajutorare a Greciei este rezultatul dorit, dar nu neapărat şi foarte sigur că va fi obţinut.
Zona euro în întregime se află în vizorul pieţelor financiare, care se tem că, de la Grecia, criza datoriilor publice s-ar putea extinde şi la alte ţări membre.
În acest context, un răspuns ferm la summit-ul de joi este nu numai de dorit, ci are caracter obligatoriu.
Al doilea plan pentru Grecia este deja convenit.
El va avea o valoare similară celui de anul trecut, de aproape 110 miliarde de euro, însă pentru a fi încheiat este nevoie de acordul tuturor celor 17 state membre ale zonei euro, pentru implicarea şi a băncilor creditoare ale Greciei în finanţare şi nu numai a sectorului public.
Cel mai aprig susţinător al acestei idei este Germania, însă modalitatea de implicare a băncilor private rămâne să fie stabilită la reuniunea de joi.
Cancelarul Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că este optimistă asupra şanselor de a ajunge la un acord pentru al doilea plan de ajutorare a Greciei, însă este important în ce condiţii va fi încheiat acest acord.
Mărul discordiei este implicarea băncilor private creditoare ale Greciei în finanţarea programului, aşa cum insistă Germania, şi mai ales, formula prin care va fi propus acest lucru, aşa încât să nu fie lăsată impresia că Grecia este în incapacitate de plată.
Preşedintele Eurogrup Jean-Claude Juncker a spus că această opţiune nu este de dorit, însă a recunoscut că în momentul de faţă opţiunea nu mai este exclusă.
Franţa și Germania, compromis de ultim moment
Franţa şi Germania au ajuns, în cursul nopţii de miercuri, la un compromis de ultim moment în privinţa noului plan de ajutorare financiară a Greciei.
Diferenţele principale dintre Paris şi Banca Centrală Europeană, pe de-o parte, şi Berlin, de cealaltă parte, erau legate de participarea creditorilor privaţi la acest al doilea plan de sprijin menit să împiedice falimentul Greciei.