Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea folosi începând cu alegerile parlamentare de anul viitor.

În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat miercuri legea care permite acest tip de vot.

S-au înregistrat 257 de voturi "pentru", 30 "împotrivă" şi 12 abţineri.

Deşi nu se referă la toate tipurile de scrutin, iar înregistrarea alegătorilor nu poate fi facută on-line, liberalii au anunţat că votează în favoarea legii pentru a nu bloca aplicarea ei în 2016.

„Avem un pas de făcut prin adoptarea legii votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este tot /..../ Atât se poate face cu acestă majoritate parlamentară, sperăm că o altă majoritate parlamentară , după alegerile din 2016, va extinde această lege”, a spus deputatul PNL, Mihai Voicu.

Liderul PSD, Liviu Dragnea a dat asigurări că dezbaterile în Comisia de Cod Electoral vor continua pentru stabilirea procedurii de vot prin corespondenţă şi pentru alegerile prezidenţiale.

„Fiind proceduri puţin difedrite, fiind nevoie de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin din punct de vedere logistic şi al infrastucturii, nu s-a dorit să se găsescă încă un motiv pentru ca legea de astăzi să fie amânată”, a spus Liviu Dragnea.

ALDE şi UDMR nu susţin votul prin corespondenţă

Cele două formaţiuni nu au fost de acord cu proiectul, deputatul UDMR, Marton Arpad atrăgând atenţia că nu se asigură secretul votului şi că sunt încălcate Directivele Comisiei de la Veneţia.

De asemenea UDMR a anunţat că ar putea ataca legea la Curtea Constituţională, sub rezerva strângerii numerului necesar de semnături necesare iniţierii uni astfel de demers.

Cum se desfăşoară votul prin corespondenţă

Legea votului prin corepondenţă, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, se referă numai la românii care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi presupune înregistrarea unei cereri care se poate face personal, la Ambasadă sau Consulat, sau prin poştă. Cererile nu se pot face on-line.

La respectiva solicitare trebuie anexată o copie a paşaportului, respectiv o copie a actului de identitate.

"Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular", se arată în lege.

Referitor la plicul care va fi trimis românilor pentru a vota la distanţă prin Poşta Română ("transmiterea plicului se va realiza în sistem de viteză prioritar sau expres pentru care se va solicita dovada primirii") va include elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz.

"Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite prin hotărâre a Guvernului. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă", se arată în lege.

Plicul va mai conţine un certificat de alegător ce va cuprinde "numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului", mai scrie în lege.

De asemenea, alegătorii vor primi plicurile cu câteva zile înaintea scrutinului.

"Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă", se arată în lege.

Proiectul privind votul prin corespondenţă va fi trimis preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

DA pentru reţinerea şi urmărirea penală a Elenei Udrea, NU pentru arestare preventivă

Deputații au aprobat cu 193 de voturi pentru și 106 împotrivă, cererea de începere a urmăririi penale în cazul deputatului Elenei Udrea.

Plenul Camerei Deputaţilor nu a fost de acord însă cu arestarea deputatului Elena Udrea, într-un nou dosar de corupţie, ci doar cu reţinerea acesteia , la o diferenţă de un singur vot.

Elena Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi primit mită aproape patru milioane de dolari de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni semnarea unui contract cu Hidroelectrica.

Ea a recunoscut, în şedinţa Comisiei Juridice de săptămâna trecută, că noul său dosar are legătură cu finanţarea campaniei electorale a PDL.

VEZI DISCURSUL ELENEI UDREA DIN PLENUL PARLAMENTULUI

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea anunţase înaintea şedinţei că PSD va vota cu bilele la vedere, cu toate că s-a decis la nivelul Camerei să fie un vot secret.

"Eu aşa cred ca este firesc. Atât timp cât ne-am asumat o poziţie publică pe acest subiect, cred că este bine să votăm la vedere", a declarat Liviu Dragnea.

Şi liderul PNL, Alina Gorgiu a anunţat, că liberalii vor vota la vedere solicitarea de reţinere a Elenei Udrea, aşa cum au făcut şi în trecut, indiferent de ”cât de sonor este numele parlamentarului”.

"PNL a votat mereu la vedere. M-aş bucura să văd că toţi parlamentarii au aceeaşi conduită indiferent că e vorba de Udrea. Decizia politică este fermă, toţi parlamentarii liberali votează la vedere”, a declarat Alina Gorghiu.

Cu toate acestea lucrurile n-au stat chiar aşa cum a fost decizia politică, Elena Udrea scăpând de arestare cu ajutorul colegilor deputaţi.

Marius Nica: România ar putea absorbi circa 70 la sută din fondurile europene

Ministrul Nica a făcut această declaraţie, luni, la Camera Deputaţilor, unde a fost prezent în cadrul "Orei guvernului".

Toţi reprezentanţii grupurilor parlamentare au convenit că trebuie corectate deficienţele, pentru a nu se pierde această importantă sursă de finanţare.

Cu trei luni înainte de închiderea definitivă a exerciţiului financiar 2007-2013, România a absorbit 12,8 miliarde din cei 19 miliarde de euro alocaţi pentru această perioadă.

Ministrul fondurilor europene, Marius Nica, spune că ţara noastră nu a reuşit să cheltuiască mai mulţi bani europeni, din cauza slabei absorbţii din primii ani - 1,1% în 2010, 5,9% în 2012, au fost printre exemplele date de către ministru, care a precizat că între timp au fost luate măsuri în sprijinul beneficiarilor.

"În 2007-2008-2009, perioada de evaluare a unui proiect POSDRU era cuprinsă între un an şi 1,5 ani, timp în care beneficiarul respectiv nici nu mai era. La ora actuală ne-am asumat 70 de zile lucrătoare din momentul în care s-a depus proiectul până la evaluarea şi semnarea contractului de finanţare", a spus Nica.

Birocraţia şi legislaţia în domeniul achiziţiilor publice au fost alte puncte vulnerabile subliniate în cadrul dezbaterii. Astfel, deşi opoziţia a criticat guvernul pentru că România pierde bani europeni, reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord că trebuie corectate deficienţele, astfel încât să nu se mai piardă această sursă de finanţare.

Atât UDMR, cât şi PNL şi-au exprimat disponibilitatea de a ajuta la simplificarea procedurilor şi pregătirea următorului exerciţiu financiar.

Deputatul liberal Mircea Toader : „Pachetul de legi pentru licitaţii şi pentru ceea ce înseamnă achiziţii publice, daţi-ni-le. Toţi avem un interes să putem folosi aceşti bani şi eu de multe ori am spus, chiar şi în interiorul partidului meu, este aberant cum se blochează tot felul de licitaţii publice de către orice firmă de apartament”.

În ceea ce priveşte perioada de finanţare 2014-2020, România are toate programele operaţionale aprobate, suma alocată fiind de 23 de miliarde de euro, a mai spus ministrul Marius Nica.

Programul ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ” a trecut tacit de Cameră

Legea privind programul „Şcoalã dupã Şcoalã” a trecut tacit de Camera Deputaţilor, cu raport pozitiv de la Comisia de Învãţãmânt.

Iniţiatorul legii, deputatul PNL, Raluca Turcan a lansat un apel de la tribuna Parlamentului, cãtre toate partidele parlamentare sã urmãreascã şi sã voteze la Senat aceastã iniţiativã legislativã, iar Guvernul sã prevadã bani pentru acest program la bugetul pe anul viitor.

„Şcoalã dupã Şcoalã” poate ajuta aproape un milion de copii prin alocarea din partea statului a unui tichet valoric pentru programul after-school în vederea FORMĂRII, EDUCAŢIEI şi SUPRAVEGHERII copiilor din învãţãmântul primar.

Acest proiect vine în sprijinul câtorva sute de mii de familii care nu au cu cine-şi lãsa copii dupa finalizarea orelor şi a mii de pãrinţi care sunt încurajaţi sã se întoarcã în câmpul muncii.

Proiectul vine şi în sprijinul profesorilor care-şi pot suplini veniturile şi în susţinerea ONG-urilor care se implicã în proiecte de tipul after-school.

În foarte scurt timp, Senatul poate decide ca Programului „Şcoalã dupã Şcoalã” sã fie generalizat la nivel naţional.

Dacã va exista voinţã politicã, aşa cum s-a întâmplat în comisia de specialitate din Camera Deputaţilor,

Programul „Şcoalã dupã Şcoalã” poate intra în vigoare începând cu anul şcolar viitor: 2016-2017.

PREVIZIUNI PENTRU CAMERA DEPUTAŢILOR SĂPTĂMÂNA 2-8 NOIEMBRIE

Proiectul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţională pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate se va afla în prima parte a săptămânii în lucru la comisia juridică.

Acesta a fost respins de Senat, unde PNL s-a opus .

Argumentul opoziţiei a fost că nu există nicio garanţie de îmbunătăţire a gradului de valorificare a bunurilor confiscate dacă Agenţia se mută de la ministerul de finanţe la cel al Justiţiei. Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.