Săptămâna a debutat cu cea de a doua rundă de negocieri între ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu și reprezențanții principalelor organizații sindicale din învățământ.

Discuțiile s-au desfășurat la sediul Executivului, în prezența premierului Victor Ponta și a miniștrilor muncii și de finanțe, Rovana Plumb și Eugen Teodorovici.

După mai mult de o oră și jumatate de discuții, ministrul Educației a anunțat, într-o conferință de presă că, salariile personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15 procente, începând cu data de 1 decembrie 2015, precizând că de această creştere vor beneficia 304.000 de persoane – cadre didactice şi personal auxiliar.

"Am convenit ca după ce s-au acordat creşteri salariale de 10 la sută pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, 5 la sută în martie şi 5 la sută în septembrie, după ce s-au acordat creşteri de 12 la sută pentru personalul nedidactic, în luna august, să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creştere de 15 la sută pentru tot personalul din învăţământ – didactic, didactic auxiliar şi nedidactic. Este vorba despre 221.000 de angajaţi personal didactic şi auxiliar, la care se adaugă 53.000 de angajaţi personal nedidactic din învăţământul preuniversitar, la care se adaugă 30.000 de persoane din învăţământul universitar, 23.000 de persoane personal didactic şi 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic. În total, 304.000 de persoane vor beneficia de aceste creşteri salariale de 15 la sută, peste majorările deja acordate, de 10, respectiv 12 la sută în 2015", a explicat ministrul Educaţiei.

Acesta a mai spus că, după această ultimă majorare, de 15 %, se ajunge la o creştere medie a salariilor din învăţământ cu 26,7 la sută, în acest an.

Mai mult, aceste majorări nu vor fi afectate de prevederile viitoarei Legi a salarizarii unitare, ci dimpotrivă.

3.500 lei, salariul brut al unui profesor de gradul I

Premierul Victor Ponta a spus că majorările salariale pentru profesori sunt de aproximativ 25% pe tot anul 2015, la fel ca la medici, iar majorarea salarială va fi consemnată printr-o Ordonanţă de Urgenţă care va fi promulgată săptămâna viitoare, cel mai probabil.

La negocieri au fost reprezentanţii celor trei mari sindicate din învăţământ: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater".

Simion Hăncescu, preşedintele FSLI, a precizat în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria, că salariul unui profesor debutant, care este în prezent de 1.380 brut, va ajunge la 1.580 lei de la 1 decembrie, iar 3.500 lei ar fi brutul unui profesor de gradul I cu 40 de ani de experienţă.

150 de milioane de euro pentru Republica Moldova

Primul-ministru Victor Ponta s-a întâlnit marți atât cu Președintele Adunării Naționale a Republicii Libaneze, Nabih Berry, cât și cu omologul său moldovean, Valeriu Streleț.

Acesta din urmă a efectuat o scurtă vizită în România, la invitaţia autorităţilor de la Bucureşti, cu ocazia ratificării de către Legislativul român a Legii privind ajutorul financiar rambursabil în valoare de 150 de milioane de euro acordat săptămâna trecută Republicii Moldova.

În cadrul conferinței de presă care a urmat întrevederii, șeful Executivului a explicat că prin acest împrumut, autoritățile din ambele state arată locuitorilor de pe ambele maluri ale Prutului că pot fi împreună şi la bine şi la greu, adăugând că este probabil, acordul cel mai rapid negociat din istoria României şi, cu siguranţă, din istoria Republicii Moldova.

"Mă bucur, însă, că a ajuns la Bucureşti într-o zi specială, în care Camera Deputaţilor a aprobat în unanimitate şi vreau să spun acest lucru pentru cei de pe malul celălalt al Prutului, Acordul de împrumut între România şi Republica Moldova în valoare de 150 de milioane de euro (...) Dar, cel mai important lucru, Republica Moldova are astăzi, acum, nevoie de un sprijin financiar pe care nu-l poate primi din altă parte decât din partea noastră pentru a trece peste o perioadă dificilă. O perioadă dificilă pe care o au în special din cauza sancţiunilor economice pe care Federaţia Rusă le-a impus Republicii Moldova pentru un singur gest, dar un gest fundamental", a spus premierul.

Ponta a mai spus că acest împrumut este un lucru concret dintr-un lung șir pe care România l-a facut pentru românii din stânga Prutului.

În acest sens, el a menționat realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, programul privind microbuzele şcolare, investiţiile de 20 de milioane de euro în reabilitarea şi construcţia de grădiniţe, precum şi proiectul privind dezvoltarea sistemului SMURD şi în Republica Moldova.

Victor Ponta a mai spus că împrumutul acordat Republicii Moldova va fi returnat României în cinci ani.

"Dobânda este exact dobânda cu care se împrumută şi România, deci o dobândă foarte mică, mai mică chiar decât a FMI. Deci, pentru România nu este nicio afacere, nu e un câştig, dar nu e nicio pierdere. Este un ajutor pentru cineva care ne este atât de apropiat şi care are nevoie acum de acest sprijin", a declarat premierul.

Premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, a salutat decizia Legislativului român , precizând că, banii vor fi cheltuiţi pentru promovarea reformelor şi modernizarea ţării sale.

"E un gest care merită toată recunoştinţa noastră şi aveţi această recunoştinţă. (...) Asta este atitudinea României, mulţumim pentru această atitudine. Noi ne vom strădui ca acest ajutor să fie o temelie bună pentru dezvoltarea noastră în continuare ca să putem, exprimându-ne, aşa, într-o manieră mai figurativă, să putem înota singuri mai departe şi să ne descurcăm singuri. (...) Vreau să mulţumesc pentru această implicare, în mod special pentru acest caz, pentru acest gest de susţinere a Republicii Moldova, dar şi în mod general pentru toate proiectele care au fost promovate şi pentru dinamismul relaţiilor noastre bilaterale pe care-l avem în ultimii doi ani, chiar patru ani. (...) Am avut plăcerea să constat că se trece la fapte concrete şi că avem multe fapte concrete de făcut înainte", a spus Streleţ.

Campioana europeană la tenis de masă, felicitată de premier

Miercuri, premierul Victor Ponta a participat la Festivitatea de premiere a sportivilor, antrenorilor si celorlalți specialiști care au contribuit la obținerea performanțelor deosebite la Campionatul European de tenis de masă, Ekaterinburg 2015.

Premierul le-a felicitat pe componentele lotului naţional feminin de tenis de masă şi le-a urat să aibă un parcurs cât mai bun la Jocurile Olimpice de anul viitor de la Rio de Janeiro.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo, a felicitat delegaţia de sportivi a ţării noastre, care s-a întors, după 12 ani, acasă cu un rezultat de excepţie pentru sportul românesc și i-a asigurat că vor fi sprijiniţi în continuare şi le-a urat să revină cu medalii de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro.

Președintele Federaţiei Române de Tenis de Masă, Cristinel Romanescu, a subliniat că rezultatul obţinut la recentul Campionat european a fost unul de excepţie.

"Vreau să felicit (...) toată echipa, pentru că acolo ne-am chinuit deosebit de mult. Totuşi ne-am întors cu un titlu european şi două medalii de argint, ceea ce ne situează în primele trei ţări din Europa ca număr de medalii”, a spus Romanescu.

Facilităţi pentru contribuabilii care îşi achită restanţele până la 31 martie

Tot miercuri s-a desfășurat și ședința săptămânală a Guvernului, care a avut ca element central proiectul de ordonanță de urgență privind "aministia fiscală" a persoanelor juridice și fizice, premierul Victor Ponta atrăgând atenția că acest proiect nu vizează nicio amnistie, ci reprezintă o facilitate, întrucât nimeni nu este scutit de plata obligatiilpor către bugetul de stat.

Astfel, contribuabilii care își vor achita până la 31 martie anul viitor obligațiile de plată restante la 30 septembrie 2015 la bugetul de stat, vor beneficia de anularea penalităților de întârziere, dacă îndeplinesc o serie de condiții, stabilește ordonanța de urgență adoptată astăzi de Guvern.

Potrivit unui comunicat de presă, contribuabilii care plătesc până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligațiilor restante, vor beneficia, condiționat, de anularea unei cote de 54,2% din dobânzile aferente obligațiilor datorate bugetului.

Cine beneficiază de facilităţi

De aceste facilități fiscale vor putea beneficia, dacă îndeplinesc condițiile legale, contribuabilii persoane fizice, persoane juridice sau entități fără personalitate juridică. Prin acest act normativ se intenționează atât sprijinirea contribuabililor aflați în dificultate, cât și stimularea achitării obligațiilor de plată restante la buget și majorării încasărilor bugetare.

De asemena, contribuabilii cărora le-au fost instituite popriri asiguratorii sau executorii la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă au posibilitatea de a efectua plăţi din sumele indisponibilizate.

Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate ulterior intrării în vigoare a actului normativ, dar nu mai târziu de 30 iunie 2016.

Contribuabilii aflați în insolvență sau reorganizare pot beneficia de aceste facilități fiscale dacă îndeplinesc condițiile impuse de Ordonanța de Urgență adoptată astăzi.

Măsuri privind încălzirea pe timp de iarnă

La începutul ședinței de guvern, premierul a declarat că, orașele care au nevoie de sprijin pentru încălzire pentru perioada iernii se vor putea împrumuta din Trezorerie , urmând să plătească acest credit într-o anumită perioadă.

El a precizat că, măsura reprezintă un ajutor și totodată un stimulent pentru acele consilii locale de a investi in sistemul termic.

Premierul a explicat că măsura se va aplica transparent pentru toate orașele din țară.

Sprijinirea imigranților

Un alt proiect de act normativ important în contextul actual îl reprezintă și proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Astfel, pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare -hrană, îmbrăcăminte, cazare, pentru un solicitant de azil, adult.

Pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 lei.

Aceste valori urmând să fie aprobate ulterior printr-un alt act normativ.

Măsura are în vedere faptul că solicitanții de azil sunt cetățeni străini care din cauza persecuțiilor suferite în țara de origine, pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinie politică, apartenență la un grup social, solicită protecția altui stat.

Prin urmare, aceştia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forțat, în marea lor majoritate, se află într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic, cât şi financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiții decente de cazare şi întreținere în conformitate cu normele Uniunii Europene.

Actul normativ, reglementează și posibilitatea ca în cazul depășirii capacității de cazare în spațiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitanții de azil vor putea beneficia, în limita fondurilor disponibile, și de o sumă de bani în scopul închirierii unor spații de locuit.

Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de aproximativ 540 de lei și va fi acordat pentru maximum 12 luni.

Se reglementează, totodată și condițiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale și posibilitatea solicitanților de protecție internațională de a beneficia de programele naționale de sănătate.

Aceștia vor putea accesa piața forței de muncă și vor beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum şi de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.

O noua strategie a Arhivelor Naționale

Miniștrii au aprobat în ședința de miercuri și Strategia Arhivelor Naționale 2015-2021.

Statutul modificat al Arhivelor Naționale presupune crearea atât a unei Agenții cât și a unui Consiliu Național, cu caracter interministerial, pentru elaborarea politicilor arhivistice cu impact naţional.

Astfel, se urmărește actualizarea conceptelor și practicilor instituției, dar și clarificarea problemelor proprietății asupra arhivelor, implementarea arhivelor electronice și integrarea practicii arhivistice în cadrul general al acestei practici din Uniunea Europeană.

Strategia mai prevede diminuarea discrepanței dintre obligațiile legale ale instituției și resursele umane și logistice de care dispune.

Acțiunile propuse includ printre altele reorganizarea activităţii la nivel central şi local pe principiul specializării personalului, îmbunătăţirea accesului la cercetarea documentelor, amenajarea adecvată a sălilor de studiu și declasificarea documentelor aflate în depozitele Arhivelor Naționale.

Curieratul materialelor clasificate

Guvernul a aprobat, în această săptămână, o Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activitățiilor de curierat a materialelor clasificate.

Astfel, pentru desfășurarea în condiții de siguranță a activității de curierat pentru materiale NATO și UE clasificate, conform standardelor de securitate, Oficiul Național al Informațiilor Secrete de Stat va putea achiziționa două mijloace de transport auto adaptate cerințelor instituției.

Pentru fiecare dintre aceste mijloace de transport consumul lunar de combustibil va fi stabilit până la 500 de litri.

Totodată, prin Ordonanța de Urgență s-a reglementat cadrul juridic pentru scoaterea unorcarburanți din rezerva de stat, în caz de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru instituții cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Măsura are în vedere asigurarea cadrului legislativ necesar gestionării rapide şi eficiente a unor eventuale situații de excepționale.

O altă modificare adusă de actul normativ vizează activitatea Serviciului de Protecție și Pază.

Potrivit Ordonanței de Urgență, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SPP va putea iniția, organiza și desfășura activități de cooperare, instruire și pregătire cu organisme și instituții din străinătate.

De asemenea, SPP va putea participa la activitățile de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare în domeniul securității, în cadrul unor programe finanțate și cofinanțate de Comisia Europeană.

De asemenea, cu aprobarea CSAT, S.P.P. va putea asigura protecție și în cazul unor demnitari și foști demnitari, inclusiv președinți ai partidelor parlamentare, la cererea acestora.

Salarizarea personalului bugetar, în discuţie

Săptămâna viitoare, miniștrii ar putea discuta un proiect important și mult așteptat, cel al salarizării personalului bugetar.

Potrivit declaraţiilor recente ale premierului Victor Ponta, se doreşte ca legea să fie aplicată începând de anul viitor dacă actul normativ va fi adoptat de parlament şi promulgat de preşedintele României.

Ministrul muncii, Rovana Plumb, spunea că prin acest proiect de lege numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar ar urma să fie redus de la 111 la cinci.

Se mai intenţionează corelarea remuneraţiei cu nivelul studiilor şi includerea unor componente motivaţionale în salariu.

Prin noua lege, salariile de bazã pentru fiecare clasã ar putea sã fie determinate ca valori nominale folosindu-se un coeficient în valoare de 800 de lei, corespunzãtor salariului minim brut pe þarã la data de 1 iulie.

Diferența dintre douã clase de salarizare sucesive ar fi pãstratã la 2,5%.

Se mai intenționeazã corelarea remunerației cu nivelul studiilor și includerea unei componente motivaționale în salariu.

De asemenea, tot săptămâna viitoare, se așteaptă ca și majorarea salariilor personalului didactic cu 15 % de la 1 decembrie să intre pe agenda guvernului, sub forma unui proiect de Ordonanță de Urgență, așa cum anunțau atât premierul , cât și ministrul Educației.