"Republica Moldova, între speranţe şi întârzieri". Concluzii înaintea alegerilor prezidenţiale
Cu o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, campania electorală a scos la iveală o polarizare puternică între opţiunile proeuropene şi cele proruse, însă dominantă în dezbaterile publice a fost tema corupţiei.
Articol de Carmen Gavrilă, 22 Octombrie 2016, 12:32
Aceasta a fost concluzia mesei rotunde "Republica Moldova, între speranţe şi întârzieri", desfăşurată vineri la Bucureşti.
Evenimentul a fost organizat de Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană al SNSPA.
Reporter: Carmen Gavrilă - La dezbatere a fost analizată poziţia actorilor regionali, Uniunea Europeană şi Rusia, în politica Republicii Moldova, dar şi impactul Transnistriei în formularea politicii externe a Republicii Moldova, aflată la o săptămână de alegerile prezidenţiale, al căror rezultat poate influenţa viitoarea evoluţie a Chişinăului.
Fostul premier Ion Sturza a explicat că problema Transnistriei nu a prea ieşit în evidenţă în campania electorală până acum, pentru că oamenii sunt mult mai preocupaţi de probleme ca economia şi corupţia.
În general - a spus fostul premier -, Transnistria nu mai este o temă în prim-planul dezbaterilor publice din Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că problema nu mai este importantă pentru guvern, care nu va accepta niciodată o soluţie de federalizare care să dea putere de veto regiunii transnistrene în ce priveşte, de exemplu, orientarea spre est sau spre vest a ţării.
Ion Sturza: Nu ne vom atinge niciun obiectiv important, ca integrarea europeană sau prosperitatea ori pacea în ţară dacă nu rezolvăm chestiunea transnistreană. Este o sursă uriaşă de instabilitate, de trafic ilegal, de influenţă externă, de propagandă. În contextul evenimentelor din Ucraina şi al noii politici externe a Rusiei, Republica Moldova devine, din păcate, sau din fericire, un punct tot mai important de întâlnire al jocurilor geostrategice ale marilor puteri.
Reporter: Cornel Ciurea, expert de la Institutul pentru Studii Europene, a explicat că în campania electorală din Republica Moldova opţiunile geopolitice sunt împărţite, ca de obicei, spre est sau spre vest, dar în acest moment a apărut o nouă sursă de diviziune, respectiv lupta anticorupţie, strâns legată de problema oligarhilor şi în special a faimosului Plahotniuc.
Cornel Ciurea: Candidaţii la postul de preşedinte nu sunt pretendenţi reali la putere. Nici chiar cei care nu îl plac pe domnul Plahotniuc nu vor putea reprezenta o poziţie decisivă şi hotărâtă la adresa sa, pentru că toţi candidaţii sunt mai mult sau mai puţin oameni proveniţi din sistem. Chiar şi domnul Dodon, care a făcut parte din regimul comunist, la fel domnul Lupu; chiar şi Mia Sandu a făcut parte din guvernul Filat, deci nu poate susţine că e din afara sistemului, deşi ea reprezintă totuşi altceva, adică o alternativă nouă.
Reporter: Cornel Ciurea a precizat că, după părerea sa, nu viitorul preşedinte va determina parcursul proeuropean al Republicii Moldova. Acest lucru se va întâmpla doar dacă actualul guvern, proeuropean, rămâne la putere şi continuă reformele. Însă Sorin Ioniţă, de la Expert Forum, consideră că, deşi vorbim de o republică parlamentară, preşedintele are totuşi un rol important, fie şi numai dacă ne gândim că numeşte procurorul general, care poate face diferenţa pe viitor, de vreme ce orice apropiere de Europa este imposibilă fără o justiţie cu adevărat independentă. Dar în campania electorală problema cu orientarea europeană este - după cum a explicat Sorin Ioniţă - că mulţi moldoveni asociază parcursul european cu corupţia, pentru că forţele proeuropene moldovene au fost afectate de scandaluri de corupţie, inclusiv de celebra dispariţie a unui miliard de dolari.