Reacții pe scena politică la proiectul de buget
Principala preocupare a bugetului o reprezintă investiţiile în infrastructura de transport, în sănătate, educaţie, agricultură şi proiectele de dezvoltare locală, a subliniat premierul Dăncilă.
Articol de Cătălin Purcaru, 16 Februarie 2019, 14:53
Premierul Viorica Dăncilă a susţinut vineri în faţa parlamentului proiectul de buget pe 2019, despre care a afirmat că reflectă realitatea economică şi socială din România, dar şi concepţia politică a alianţei PSD-ALDE.
Principala preocupare a bugetului o reprezintă investiţiile în infrastructura de transport, în sănătate, educaţie, agricultură şi proiectele de dezvoltare locală, a subliniat premierul.
Actul normativ a fost adoptat cu 275 de voturi pentru, 122 împotrivă şi două abţineri.
Construcţia bugetară pentru acest an, chiar dacă nu răspunde tuturor aşteptărilor, este realistă şi cu perspective de dezvoltare pentru România - a susţinut premierul Viorica Dăncilă.
Prim-ministrul precizează că bugetul reflectă realitatea economică şi socială actuală, precum şi programul politic cu care alianţa PSD-ALDE a câştigat alegerile parlamentare. Şeful executivului a subliniat că 2019 este anul investiţiilor, cu accent pe infrastructura de transport, sănătate, construcţia de grădiniţe şi proiectele de dezvoltare locală.
Viorica Dăncilă: Am suplimentat bugetul investiţiilor cu 15,7 miliarde de lei faţă de anul trecut, din care 6 miliarde se adaugă direct la bugetul pentru infrastructura de transport. Vom continua să finalizăm segmentele de legătură pe autostrăzile din Transilvania, dar vom demara în acest an proiecte de drumuri expres, autostrăzi şi în Moldova sau în sud, pentru a reduce decalajele de dezvoltare.
PNL, USR și PMP au votat împotriva bugetului
Împotriva bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale au votat parlamentarii PNL, USR şi PMP, susţinând că este construit pe venituri supraevaluate.
Liderul PNL, Ludovic Orban, consideră că bugetul din acest an condamnă România la stagnare economică.
Ludovic Orban: PSD-ALDE încearcă să prezinte bugetul ca pe un portofel nou, mare, doldora de bani, din care are de împărţit pentru fiecare român. Dacă deschidem însă acest portofel, vedem că cel puţin 25% din aceşti bani sunt bani inventaţi, bani făcuţi din pix, bani care nu vor exista pentru a îmbunătăţi viaţa românilor.
Mai mult, deputatul USR Claudiu Năsui afirmă că bugetul este folosit politic pentru a submina instituţiile cu responsabilităţi în lupta împotriva corupţiei.
Claudiu Năsui:Suma alocată partidelor politice explodează foarte mult, deci e o creştere foarte mare acolo, sumele în schimb care merg către DNA şi DIICOT sunt diminuate şi miza principală a acestui buget a fost baroniada locală, pentru că vedem un transfer foarte mare de putere de la nivel local la nivel judeţean.
În schimb, senatorul social-democrat Şerban Nicolae spune că actuala coaliţie PSD-LDE, de la momentul preluării guvernării, a asigurat creşterea economică şi încadrarea în ţinta de deficit stabilită cu organismele internaţionale.
Şerban Nicolae: Cei care votează pentru nu întâmplător sunt şi cei care-şi asumă şi obligaţia de a-l aplica. Pentru că noi nu avem doar responsbilitatea de a susţine guvernul, ci şid e a urmări execuţia bugetară. Pentru ceilalţi este foarte comod să propună, să declare, dar să nu-şi asume nimic.
Şi parlamentarii UDMR au votat în favoarea bugetului pentru 2019.
Liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila, susţine că cel mai important lucru este ca documentul să intre în vigoare cât mai repede posibil.
Cseke Attila:Acest buget pe care l-am adoptat astăzi în parlament este un proiect mult îmbunătăţit în ultimele săptămâni. Am avut o colaborare corectă pe acest buget, ceea ce nu înseamnă că există buget perfect, cum nu va exista niciodată nici în România, nici în altă ţară.
Majorarea bugetului alocat Ministerului Muncii cu peste două miliarde de lei, pentru creşterea alocaţiilor copiilor începând cu 1 martie, a fost unul dintre amendamentele adoptate în plenul reunit care a generat discuţii aprinse între putere şi opoziţie.
Amendamentul iniţiat de deputatul PNL Robert Sighiartău a dus la modificarea legii privind plafoanele, astfel încât deficitul bugetului general consolidat să crească de la 2,55 la 2,76%. reprezentanţii opoziţiei au acuzat că măsura este neconstituţională şi se creează astfel un precedent.
Replica a venit din partea deputatului ALDE Varujan Vosganian.
Varujan Vosganian: Dvs aţi votat amendamentul, după aceea n-aţi mai votat. Noi am votat după aceea, ne-am smerit şi am găsit o formulă credibilă prin care să putem aplica creşterea alocaţiilor. După aceea n-aţi mai votat. Românii trebuie să ştie că dacă am fi votat şi noi ca dvs alocaţiile ar fi rămas tot ca înainte, de aceea nu vă puteţi asuma un merit pentru jumătăţile de măsură pe care le-ţi produs.
Faţă de forma iniţială a bugetului, plenul reunit a adoptat propunerea liderului social-democrat Liviu Dragnea prin care s-au suplimentat fondurile alocate sănătăţii pentru programele Diabetul juvenil, Testarea prenatală a femeilor însărcinate şi Testarea markerilor tumorali.
Banii provin din diminuarea bugetulor Serviciului Român de Informaţii cu 445 de milioane de lei, Serviciului de Informaţii Externe cu 30 de milioane de lei şi Serviciului de Protecţie şi Pază cu 55 de milioane de lei.
Tot la propunerea preşedintelui PSD, bugetul alocat educaţiei a fost suplimentat cu 140 de milioane de lei pentru construcţia de cantine în şcoli, în vederea programului "Masa caldă".
Printre puţinele amendamente ale opoziţiei admise de plenul reunit se află şi alocarea a 3,5 milioane de lei pentru complextul turistic din comuna Rodna, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Faţă de forma bugetului prezentată de guvern, au primit fonduri în plus Autoritatea Electorală Permanentă, pentru organizarea alegerilor din acest an, şi Academia Română pentru editarea şi publicare clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.
La scurt timp după votul din parlament, preşedintele Klaus Iohannis a emis un comunicat de presă extrem de critic la adresa bugetului, despre care afirmă că arată "dispreţul total al coaliţiei majoritare faţă de aşteptările românilor, un buget care nu poate fi executat, construit în mod superficial pe surse speculative, pe cifre supraestimate în raport cu realităţile economice, susţine şeful statului, cel care acum urmează să avizeze actul normativ.