Premierii Europei, la Bucureşti
Conferinţa la nivel de prim-miniştri din statele membre ale grupului "Prietenii coeziunii" pledează la Bucureşti pentru păstrarea banilor europeni dedicaţi politicii de coeziune.
01 Iunie 2012, 10:46
UPDATE Reuniunea "Prietenii coeziunii"a început în jurul orei 11:00, la Palatul Parlamentului, când premierul Victor Ponta i-a întâmpinat pe oficialii sosiţi la Bucureşti.
Statele membre ale Grupului Prieteni ai Coeziunii au o poziţie comună în negocierile referitoare la bugetul european pentru perioada 2014 - 2020, ceea ce presupune alocarea unor sume mai mari politicii de coeziune.
Asta cer statele din grupul Prietenii Coeziunii, în timp ce marii contribuitori europeni au propus deja ca bugetul acordat politicii de coeziune să fie îngheţat la nivelul anului 2013, iar fondurile au fost reduse de la 354 miliarde de euro în cadrul financiar actual la 336 miliarde de euro pentru 2014 - 2020.
Comisia Europeană este reprezentată la reuniunea de la Palatul Parlamentului din capitală de preşedintele Jose Manuel Barroso.
14 state ale UE plus Croaţia, care va deveni membru anul viitor, pledează pentru necesitatea ca în viitorul buget al Uniunii să fie păstrate neschimbate, pe cât posibil, sumele alocate pentru politica de coeziune.
"Prieteni ai coeziunii" sunt un grup de state membre deja constituit, având o poziţie comună în negocierile referitoare la bugetul european pentru perioada 2014-2020, adică alocarea unor sume mai mari politicii de coeziune.
Aceasta vizează menţinerea politicilor prin care se alocă fonduri statelor mai puţin dezvoltate pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al mediei UE.
Negocierile cu statele net contributoare la bugetul Uniunii sunt dure, pentru că acestea au cerut o reducere substanţială de 1.025 de miliarde a bugetului.
Pe de altă parte, sunt state membre, între care România şi Polonia, care susţin alocări importante, nu numai la nivelul întregului buget, dar în special la nivelul politicii de coeziune.
România susţine, între altele, să nu se facă o legătură între rata de absorbţie şi alocările viitoare.
De asemenea, se pronunţă în favoarea unei rate de cofinanţare de minimum 85% atât în ceea ce priveşte politica agricolă comună, cât şi în cea de coeziune.