PNL "curtează" UDMR pentru formarea unei noi majorităţi
Noul Partid Naţional Liberal, care a fost creat prin unirea forţelor de centru-dreapta din România, ar dori să semneze un acord de colaborare cu Uniunea Democrată Maghiară din România, intrată în opoziţie.
Articol de Agenţia de presă RADOR, 17 Aprilie 2015, 10:03
Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu a recunoscut , joi, la "Gândul Live", că parlamentarii PNL şi UDMR nu dispun de suficente voturi pentru a demite guvernul condus de social democratul Victor Ponta.
Ea a adăugat că, indiferent de această situaţie, PNL va înainta în sesiunea de primăvară o moţiune de cenzură.
Potrivit liderul PNL, liberalii au avut o scurtă consultare cu UDMR, dar detaliile cu privire la colaborarea la nivel parlamentar şi susţinerea programului de guvernare al PNL vor fi date publicităţii după congresul UDMR, care începe vineri, 17 aprilie.
MTI, preluat de Rador, aminteşte că, potrivit ultimului sodaj de opinie, în momentul actual 44% din alegători ar vota Partidul Naţional Liberal, în timp ce PSD ar obţine 34% din voturi.
Ca urmare a acestor modificări, câţiva paliticieni s-au adaptat noii situaţii, dar nu a trecut de partea opoziţiei un număr suficient de parlamentari pentru a pune în pericol susţinerea în Parlament a cabinetului condus de Victor Ponta.
Alina Gorghiu a recunoscut că guvernul nu poate fi schimbat fără sprijinul UNPR, partid condus de vicepremierul şi ministrul de interne Gabriel Oprea.
Recent, Gabriel Oprea a declarat că partidul său îl sprijină pe Victor Ponta atât timp cât este premier, astfel încât PSD nu doreşte să îl înlocuiască pe Victor Ponta din fruntea guvernului.
În momentul actual UNPR are de două ori mai mulţi parlamentari decât UDMR.
După alegerea sa ca preşedinte al României, Klaus Iohannis afirmat de mai multe ori că ar dori o reconfigurare a relaţiilor de putere în Parlament şi ar constitui o nouă majoritate în jurul fostului său partid.
PNL şi-a prezentat la sfârşitul lunii februarie programul său de guvernare, care urmăreşt în primul rând întărirea clasei de mijloc.
În documentul de 130 de pagini există un capitol separat referitor la românii din afara graniţelor, dar nu se spune niciun cuvânt despre minorităţile naţionale din România, arată MTI, preluat de Agenţia de presă RADOR.