Parteneriatul stat-biserică, genererator de dispute
Nou monopol asupra asisenţei sociale - este critica formulată de o serie de ONG-uri în urma adoptării de Parlament a parteneriatului prin care cultele obţin fonduri de la stat pentru acţiunile de asistenţă socială.
Articol de Alina Dobrinescu, 14 Martie 2011, 15:32
Reprezentanţii coaliţiei organizaţiilor care se opun parteneriatului cer ca preşedintele Băsescu să nu promulge legea şi arată că, după ce statul deţine deja monopolul asupra furnizării de servicii sociale, noul protocol ar anula competiţia liberă în acest domeniu şi ar putea fi folosit în scop electoral.
De altfel, Traian Băsescu a cerut explicaţii din partea parlamentarilor PDL care sunt susţinători ai parteneriatului.
Participarea de la bugetul de stat este de 80%, în timp ce cultele trebuie să asigure 20% din finanţarea proiectului, conform parteneriatului.
Organizaţiile laice care critică parteneriatul se tem că banii de la stat vor fi acordaţi în mod preferenţial cultelor - spune Toma Pătraşcu, vicepreşedintele Asociaţiei Secular-Umanistă din România.
"Prin această lege nocivă se introduce o discriminare flagrantă între cultele religioase şi celelalte ONG-uri care oferă servicii sociale. Prin decizia Parlamentului, cultele vor deveni mai egale decât ceilalţi egali. Nu se mai respectă principiul de bază al echidistanţei statului în faţa tuturor celorlalţi actori din piaţă", a declarat Toma Pătraşcu.
De cealaltă parte, iniţiatorii parteneriatului stat-biserică în domeniul asistenţei sociale, parlamentari PDL, consideră că parteneriatul urmăreşte eficientizarea asistenţei sociale, în condiţiile în care biserica dispune de o reţea răspândită în teritoriu în acest domeniu.
Radu Carp, director de politici publice în cadrul Fundaţiei Creştin-Democrate, care a participat la elaborarea legii, spune că parteneriatul face ca banii daţi cultelor să fie mai transparenţi.
"Legea de fapt nu instituie o formă de finanţare suplimentară pentru cultele religioase recunoscute în România şi eu aş spune că, în ceea ce priveşte activitatea socială, aceasta poate fi finanţată pe bază de proiecte. Deci, practic, încearcă să redirecţioneze într-un fel fondurile care oricum sunt distribuite de către stat către culte, în calitate de furnizor de servicii sociale. Şi încă un fapt foarte important: legea se referă la toate cultele religioase. Nu există discriminare între culte", a afirmat Radu Carp.
În ultimii 20 de ani, bisericile din România s-au implicat în asistenţa socială.
Biserica Ortodoxă Română are în prezent 450 de instituţii social-filantropice: fundaţii, cantine, aşezăminte sociale, organizate în Federaţia "Filantropia".
Patriarhia Română a raportat la începutul anului că, pentru susţinerea proiectelor sociale în 2010 a cheltuit aproape 12 milioane de euro.
Biserica Catolică îşi desfăşoară activitatea filantropică din intermediul Confederaţiei Caritas, care derulează în România programe de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, de asistenţă a persoanelor cu sindrom Down, de prevenire a consumului de droguri şi de intervenţii în situaţii de urgenţă.
Cea mai mare parte a banilor pentru aceste programe provine în prezent din donaţii.