O nouă structură a Guvernului: Autoritatea de Supraveghere Financiară
Noua structură înfiinţată prin ordonanţă de urgenţă va supraveghea piaţa de capital, sectorul asigurărilor şi sistemul fondurilor de pensii private.
Articol de Petruţa Obrejan, 18 Decembrie 2012, 18:36
Guvernul a aprobat, marţi, în ultima şedinţă a actualului Cabinet, înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară prin ordonanţă de urgenţă.
Premierul Victor Ponta a declarat că Ministerul Justiţiei va reglementa în perioada imediată şi ultimele detalii privind noua structură care ar trebui să devină funcţională anul viitor, la jumătatea luni martie.
Pe ordinea de zi a guvernului s-au aflat, în această ultimă zi, peste 50 de acte normative.
Pe lângă o serie de proiecte ce ţin de sfera educaţională, socială, juridică sau medicală, miniştrii au decis înfiinţarea, dar şi modul de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Supraveghere Financiară.
România se alătură astfel celor 15 ţări din Uniunea Europeană, prin înfiinţarea unei singure autorităţi care va supraveghea piaţa de capital, sectorul asigurărilor, dar şi sistemul fondurilor de pensii private.
Potrivit premierului Ponta, noua Autoritate de Supraveghere Financiară va fi condusă de un preşedinte ales, pe criterii de competenţă profesională şi nu pe criterii politice.
"Adoptăm calea OUG tocmai pentru că presupune ca în jurul datei de 15 martie să avem toate procedurile pentru funcţionarea noii autorităţi, pentru că în mod sigur avem nevoie de o mişcare rapidă şi pentru că oricum Parlamentul, dacă la un moment dat va considera, va modifica ceea ce este de modificat", a explicat Victor Ponta.
Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, se propune înfiinţarea unei autorităţi de supraveghere financiară care să preia toate funcţiile şi atribuţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Proiectul mai prevede ca această autoritate să urmeze traiectoria instituţională şi legislativă europeană, fără a institui principii noi şi care se bazează pe elemente ale celei mai recente experienţe juridice şi instituţionale din câteva state membre (Bulgaria, Cehia, Polonia etc.), precum şi pe cele mai bune practici europene.
Şeful executivului le-a cerut mai miniştrilor să facă, totodată, şi ultimele retuşuri în ceea ce priveşte proiectul de buget pentru anul viitor.
De asemenea, s-a mai discutat despre modalitatea de deblocare a programelor ce vizează fondurile europene, astfel că guvernul a adoptat, prin hotărâre, aplicarea corecţiilor financiare solicitate de Comisia Europeană prin aplicarea unor corecţii financiare între 10 şi 35% pentru axele prioritare 2 şi 3 din cadrul Programului operaţional Creşterea competitivităţii economice, informează redactorului RRA.