Noua Lege a educaţiei schimbă structura sistemului de învăţământ
Noua lege a educaţiei naţionale aduce schimbări importante atât în ceea ce priveşte structura sistemului de învăţământ, cât şi privind principalele examene, fie că e vorba de elevi sau de titularizare.
Articol de Cristina Iliescu, 05 Ianuarie 2011, 10:14
Apar schimbări şi în conducerea şcolilor, unde profesorii nu vor mai avea majoritatea în consiliile de administraţie, sau referitoare la felul în care unităţile de învăţământ vor primi finanţare.
Potrivit Legii educaţiei naţionale asumate de Guvernul Boc, învăţământul primar va avea o durată de 5 ani, fiind format din clasele I-IV plus clasa pregătitoare.
În plus, clasa IX-a va trece la gimnaziu, învăţământul obligatoriu fiind astfel de 10 ani.
Titularizarea nu se va mai face la nivelul sistemului, ci pe post, la nivelul şcolii, angajarea urmând a se face prin încheierea unui contract individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea Consiliului de Administraţie.
În ceea ce priveşte învăţământul pentru minorităţi, conform actului normativ amintit, se pot organiza grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar în orice localitate. De asemenea, în tot învăţământul preuniversitar geografia şi istoria se predau în limbile minorităţii, cu obligaţia transcrierii şi însuşirii toponomiei şi în limba română.
Cele mai importante prevederi ale noii legi nu vor intra în vigoare imediat, ci vor fi introduse treptat.
Astfel, măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial se va aplica începând cu 2013. De asemenea, metodologia examenului de bacalaureat se va schimba abia din anul 2012. Până atunci, examenul se va desfăşura ca şi acum. În ceea ce priveşte alegerea rectorului şi a structurilor de conducere din instituţiile de învăţământ superior, aceasta se va face în conformitate cu prevederile noii legi începând din anul 2012.
Federaţiile sindicale din învăţământ se declară în continuare nemulţumite de prevederile Legii educaţiei asumate de Guvernul Boc. Din punctul lor de vedere, titularizarea pe post nu va mai putea asigura protecţia socială a dascălilor, în condiţiile în care - susţin ei - se continuă politizarea excesivă a unităţilor de învăţământ.
Deşi sindicaliştii au cerut ca finanţarea de bază de la bugetul statului să se facă direct către unităţile de învăţământ, actul normativ amintit stipulează că aceasta se va face prin bugetele locale, la fel ca şi finanţarea complementară.
Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat însă, că Legea educaţiei va contribui la o reformă reală a sistemului educaţional, eliminând nepotismul, impostura în universităţi şi realizând depolitizarea acestora şi un management responsabil, informează redactorul RRA.