Moţiunea USL, citită în Parlament
Senatorul PNL, Ciprian Dobre, a citit în Parlament moţiunea de cenzură depusă de USL, "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!".
Articol de Alina Dobrinescu, 23 Aprilie 2012, 17:28
Ciprian Dobre a anunţat, luni, că moţiunea de cenzură a USL "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!" este structurată în trei capitole:
►CAPITOLUL I: Privatizări din care nu câştigă nici statul, nici economia, doar clientela politică
► CAPITOLUL II: Bani pentru clientela PDL
►CAPITOLUL III: Încălcarea autonomiei universitare - cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş
Opoziţia susţine că această moţiune "constată şantajul la care este supus Guvernul României care, prin deciziile sale afectează largi categorii sociale, precum şi stabilitatea economică şi socială a ţării".
Ciprian Dobre a arătat că în doar două luni, Guvernul a ratat majoritatea obiectivelor pe care şi le-a propus şi "a devenit o ameninţare la adresa românilor prin politicile pe care le susţine", devenind un cabinet "şantajat, captiv, care acţionează împotriva intereselor românilor".
De asemenea, opoziţia acuză actuala guvernare că a cedat "şantajului unor grupuri de interese,privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică ,fără transparenţă şi încălcând legea".
"Guvernul a cedat şantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, înainte de alegeri. Guvernul a cedat şantajului PDL şi a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu Mureş - o decizie care readuce în România teme ale trecutului", a spus Ciprian Dobre, citind din document.
Cât priveşte hotărârile de guvern prin care se încheiau acorduri privind explorarea şi dezvoltarea gazelor de şist în Dobrogea cu compania americană Chevron, Opoziţia întreabă actuala guvernare "care este nivelul de secretizare pentru acest acord şi prin care act a fost secretizat documentul?".
Moţiunea "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!" - text integral
Totodată, USL stipulează în document că "banii publici ai României sunt folosiţi de Mihai Răzvan Ungureanu cu încălcarea legii pentru a cumpăra sprijinul unor
preşedinţi de consilii judeţene şi primari PDL, UDMR, UNPR prin plăţi directe".
Ciprian Dobre a afirmat, citând din documentul USL, că guvernul Ungureanu a "obligat multe ministere să renunţe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în fondul de rezervă şi de acolo aceştia au luat destinaţii electorale".
Deputatul PNL a amintit că distribuţia sumelor de bani în teritoriu a fost făcută preferenţial către primăriile şi consiliie judeţene controlate de partidele de la putere şi anume 57% către PDL şi 13% către UDMR, "Guvernul încălcând astfel principiul transparenţei politicii fiscal- bugetare, prevăzut la art. 4(1) din Legea 69/2010".
În ceea ce priveşte cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, reprezentanţii USL susţin că decizia guvernului de a modifica structura organizatorică a UMF Târgu Mureş încalcă autonomia universitară, pentru că ea a fost luată fără consultarea Senatului şi încalcând directivele europene în materie.
"Recenta decizie a guvernului Ungureanu de a modifica structura organizatorică a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş încalcă nu doar Constituţia României şi Legea Educaţiei Naţionale, prin nerespectarea deciziei Senatului Universităţii, deci a autonomiei universitare, dar şi o serie de alte legi şi preveveri naţionale şi internaţionale", a spus Ciprian Dobre, caracterizând-o ca o "lege cu caracter penal".
De asemenea, reprezentanţii USL consideră că această decizie a Guvernului este "o decizie care încurajează separatismul iar nu multiculturalismul".
Deputatul liberal, Ciprian Dobre, a spus în încheiere că USL a depus această moţiune de cenzură, "întrucât prim-ministrul şi celelalte autorităţi implicate nu au arătat abordare responsabilă şi promovarea unor politici în concordanţă cu interesele României şi ale românilor".
Moţiunea urmează să fie dezbătută vineri dimineaţă.
Moţiunea de cenzură este semnată de 116 parlamentari, numărul minim necesar pentru iniţierea acestui demers.