Mona Pivniceru vrea ca justiţia "să nu fie blocată de factorul politic"
Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic.
Articol de Alina Dobrinescu, 14 Septembrie 2012, 15:25
Într-un comunicat de presă trimis presei, Mona Pivniceru susţine că justiţia nu trebuie să fie blocată de factorul politic, adăugând că pentru a evita situaţiile în care Parlamentul se opune începerii urmăririi penale faţă de unii membrii ai Guvernului trebuie ca măsurile cuprinse în Strategia Naţională Anticorupţie să fie puse rapid în aplicare.
Precizarea Ministerului Justiţiei vine în urma publicării în presa centrală a unui articol referitor la faptul că ministrul Pivniceru nu a avut nicio reacţie în cazurile Borbely şi Dobre.
"Mona Pivniceru consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic. Pentru a evita situaţii de acest gen, Ministerul Justiţiei a iniţiat SNA pe perioada 2012 - 2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului 215/2012 şi care, în substanţa sa, cuprinde şi propuneri privind consolidarea integrităţii în rândul parlamentarilor. În acest sens, Parlamentul şi-a asumat public implementarea noii SNA în ceea ce priveşte membrii Parlamentului, prin declaraţia 2/2012", se arată în comunicat.
Totodată, în document se arată că punerea rapidă în aplicare a măsurilor cuprinse în SNA ar fi de natură să eficientizeze desfăşurarea procedurilor parlamentare, în sensul motivării refuzului de începere a urmăririi penale şi pronunţării într-un termen foarte scurt, modificări care ar determina înlăturarea imunităţii de facto pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cauze, aşa cum indică şi Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 18 iulie.
Comunicatul de presă trimis de Ministerul Justiţiei mai arată că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
"Potrivit Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, dar şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, ministrul justiţiei nu are prerogative în această fază a procedurii, ci doar după ce Camera Deputaţilor solicită începerea urmăririi penale, caz în care ministrul justiţiei primeşte cererea însoţită de dosarul cauzei de la Camera solicitantă şi le înaintează, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţia Naţională Anticorupţie. Dacă se dispune trimiterea în judecată, ministrul justiţiei comunică Preşedintelui României data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a unui membru al Guvernului", menţionează Ministerul Justiţiei.
De asemenea, Ministerul susţine că pentru a solicita declanşarea procedurilor legale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se poate adresa direct Parlamentului, cum s-a întâmplat în cazul deputatului Victor-Paul Dobre, nefiind necesară intermedierea solicitării de către Ministerul Justiţiei, iar în cel al deputatului Laszlo Borbely, Parchetul a solicitat ministrului justiţiei să înainteze cererea Parlamentului, ceea ce s-a şi întâmplat.