Liviu Dragnea, scrisoare pentru Ponta: Prietenia mea pentru el este azi intactă
Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, postează pe internet o scrisoarea către Victor Ponta în care povesteşte de ce s-au răcit relaţiile între cei doi.
Articol de Alin Şerbănescu, 31 Iulie 2015, 12:43
Presedintele interimar al PSD Liviu Dragnea afirmă că îl consideră în continuare prieten pe premierul Victor Ponta şi îl asigură de sprijinul său.
Într-un mesaj postat pe o retea de socializare, Liviu Dragnea îşi reproşează răcirea relaţiei sale cu Victor Ponta, din cauza declaraţiilor publice prin care şi-a manifestat îngrijorarea că fostul lider al PSD ar fi abandonat regulile prieteniei.
În mesajul postat pe Facebook, Liviu Dragnea susţine că, fiind mai în vârstă cu 10 ani, ar fi trebuit să abordeze altfel relaţia cu mai tânărul sau coleg si prieten Victor Ponta, astfel încât acesta să nu-şi piardă calmul şi echilibrul în urma presiunilor la care a fost supus în ultima perioadă.
Preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea, a respins într-o declaraţie acordată presei la sediul partidului, orice zvon privind eventuale tensiuni între el si Victor Ponta.
Dragnea respinge acuzatiile de trădare în relaţia cu premierul Victor Ponta şi lasă să se înţeleagă faptul că o alta persoană i-ar fi trădat pe amândoi.
Mesajul lui Liviu Dragnea
"Am auzit zilele astea o multime de voci acuzandu-ma ca m-am purtat incorect cu Victor si as vrea sa lamuresc acest subiect aici, intr-un spatiu mai degraba personal, fiindca subiectul este in primul rand unul personal.
Am putini prieteni la care tin cu adevarat, iar Victor e unul dintre acesti putini. Chiar daca prietenia cu el mi s-a tras de la politica, cu timpul ea a evoluat separat. I-am fost si mi-a fost alaturi in clipe grele si in clipe frumoase, ne-am stat unul altuia aproape la bine si la rau, ne-am bucurat impreuna de marile victorii politice si ne-am amarat de multe ori, in doi, cand lucrurile au iesit prost.
Am vazut in el si vad in continuare un tanar inzestrat pentru politica mare cum putini au fost. L-am secondat cu credinta, l-am sprijinit cu loialitate si am primit, pana nu de mult, acelesi tratament din partea lui. In ultima perioada insa, cind asupra lui Victor politica a adunat nori grei, prietenul meu a inceput sa dea semne de raceala. Sint convins ca presiunea in care a lucrat in ultima vreme l-a facut sa-si piarda calmul si echilibrul, iar acest nepretuit prieten al meu mi-a creat impresia ca, dintr-o data, ne-am racit. E vina mea ca acest lucru s-a intimplat, fiindca eu, fiind cu zece ani mai mare, ar fi trebuit sa inteleg mai repede decit am facut-o.
Am crezut ca prietenii nu se lasa unul pe celalalt in nedumerire, ca prietenii isi telefoneaza oricit de grave ar fi imprejurarile, ca prietenii isi cer unul altuia ajutorul la greu. Ei bine, fiindca tanarul meu prieten a facut cateva gesturi anapoda, pentru ca a parasit o vreme toate aceste reguli ale prieteniei, m-am grabit sa-i fac reprosuri in public. Aceste reprosuri erau izvorate din ingrijorarea mea pentru situatia partidului nostru, dar inteleg acum ca era mai bine sa nu le fac.
Prietenia mea pentru el este azi intacta. Il asigur ca, oricit de grea i-ar fi povara pe care a ales s-o poarte, eu o sa-i stau mereu alaturi cu vorba si cu fapta. Nu conteaza cine cum a votat intr-o adunare politica, nu conteaza cine pe cine a sprijinit. Am fost apropiati si sper sa fim in continuare la fel de apropiati, fiindca nu se pot sterge cu buretele cei aproape sase ani de cand am pornit impreuna sa facem lucruri pe care le-am vrut mari.
Am auzit cuvantul tradare, si, probabil, il voi mai auzi. Cei care ma cunosc stiu ca acest cuvant, daca a existat vreodata intre noi doi, nu se refera la mine. Sint un provincial sentimental, cu pacatele si cu limitele lui, iar prietenia e o limita pe care m-am straduit mereu sa n-o incalc.
Am mai fost acuzat pe ici, pe colo, de colaborare cu „adversarii”. Bunaoara, cu PNL. Trebuie sa spun ca imi doresc sa colaborez cu liberalii in sens constructiv si in folosul tarii, asa cum ar trebui sa colaboreze cu Opozitia orice politician aflat la putere. Imi propun sa fac asta in viitor, dar e sigur ca n-am facut-o in sensul conspiratiei, in trecut.
Am mai fost acuzat ca am colaborat cu „binomul”. Orice ar insemna asta, vreau sa precizez ca am colaborat si cu DNA, atunci cand am fost anchetat, am colaborat si cu instanta, atunci cand am fost judecat si condamnat. N-am opus rezistenta, am fost sincer, m-am comportat ca un cetatean responsabil si acum, in timp ce astept sentinta de la Inalta Curte, va asigur pe toti ca voi fi la fel de cooperant.
Intr-un partid si in lupta politica, in general, sunt orgolii, sunt interese, sunt vanitati si sunt multe ocazii de te simti ofensat. N-am vrut sa candidez la presedintia interimara a PSD pentru a regla conturi, ci, pur si simplu, pentru ca asa am crezut ca e mai bine pentru partid. Eu sunt aici, partidul nu pleaca nicaieri, sentinta mea se apropie – totul, in ceea ce ma priveste e la fel ca inainte de a fi ales. Cei care vor veni dupa mine in fruntea PSD ma vor judeca dupa merit.
Iar daca se intreaba unii de ce am cerut guvernului ca rectificarea bugetara sa treaca inainte pe la partid si pe urma pe la guvern, le raspund ca asa e ordinea fireasca a lucrurilor. Faptul ca ea a fost rasturnata o vreme nu inseamna ca s-a schimbat. Partidul e cel care a trimis guvernul la carma tarii si el e responsabil pentru guvernare. Ministrii vin si pleaca – v-o spune cineva care asta a facut – dar partidul e cel care da socoteala la alegeri. Nu vreau sa ne prefacem ca suntem altceva decit suntem. PSD e cel mai mare partid al tarii, e partidul care a guvernat cel mai mult. E, deci, partidul care a influentat cel mai mult soarta Romaniei. El e cel care trebuie laudat sau injurat cel mai mult pentru felul in care arata lucrurile azi.
Am considerat ca soarta banilor e soarta economiei insasi, iar soarta asta trebuie tinuta in primul rind in mainile partidului care a contribuit la ea.”