Legea privind salarizarea bugetarilor, pe agenda guvernului
Săptămâna care începe astăzi ar putea aduce clarificări în privinţa noii legi a salarizării bugetarilor.
Articol de Alin Şerbănescu, 12 Octombrie 2015, 08:28
Miercuri ar urma să intre în şedinţa săptămânală a guvernului.
Proiectul este aproape finalizat, iar executivul s-a angajat să îl promoveze până la sfârşitul acestei luni.
După ce a fost negociată intens cu sindicatele, legea ar urma să aducă creşteri salariale consistente profesorilor şi altor categorii de angajaţi ai statului, aproximativ 1,2 milioane de persoane.
Proiectul de lege ar urma să prevadă, printre altele, ca numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar să fie redus de la 111 la 5, după cum declara recent ministrul muncii, Rovana Plumb.
Prin noua lege, salariile de bază pentru fiecare clasă ar putea să fie determinate ca valori nominale folosindu-se un coeficient în valoare de 800 de lei corespunzător salariului minim brut pe ţară la data de 1 iulie.
Diferenţa dintre două clase de salarizare succesive ar fi păstrată la 2,5%. S
e mai intenţionează corelarea remuneraţiei cu nivelul studiilor şi includerea unei componente motivaţionale în saariu.
Tot în şedinţa de miercuri, executivul ar urma să discute şi despre propunerea ministrului finanţelor, Eugen Teodorovici, care a anunţat intenţia de a scuti inclusiv persoanele fizice de plata unor dobânzi şi penalităţi.
Statul ar urma să reducă suplimentar o parte din dobânzi, iar contribuabilii ar plăti astfel doar o dobândă egală cu cea la care se împrumută acum România de pe pieţele internaţionale.
Dacă executivul va aproba acest act normativ, contribuabilii care înregistrează la 30 septembrie 2015 datorii către bugetul de stat pot fi scutiţi de penalizări de întârziere în cazul în care achită până la 31 martie 2016 obligaţiile principale de plată, iar până la 30 iunie, dobânzile aferente.
PNL a atras recent atenţia că o lege a salarizării pentru bugetari impune profesionalism şi echitate şi nu calcule electorale.
Liberalii au apreciat că actul normativ trebuie amplu dezbătut şi corelat cu starea economiei naţionale.