Legea parteneriatului public-privat nu îi motivează pe investitori
Mai multă transparenţă şi mai puţină intervenţie politică, este una din recomandările mediului de afaceri şi ale specialiştilor cu privire la modul de desfăşurare a achiziţiilor publice.
Articol de Iulian Olescu, 12 Aprilie 2011, 19:10
Participanţii la un seminar pe această temă au aratat că, deşi promovată drept una din soluţiile pentru redresare economică şi atragere a investiţiilor, Legea parteneriatului public-privat este departe de a fi reuşit să îi motiveze pe investitori.
Participanţii la dezbatere au cerut o nouă modificare a legislaţiei.
Deşi parteneriatele public-privat ar putea reprezenta soluţia pentru dezvoltarea unor proiecte importante în diverse domenii, realizarea acestora este împiedicată de incoerenţa legislaţiei, de intervenţia politicului în luarea deciziilor, dar şi de inabilitatea structurilor publice de a negocia eficient, consideră participanţii la dezbaterea privind eficienţa achiziţiilor publice.
Parteneriatul public-privat este strâns legat şi de aspectele privind Legea achiziţiilor publice.
În acest domeniu, mediul de afaceri reclamă, printre aletele, lipsa unor programe de investiţii publice de lungă durată, lipsa de continuitate generată de schimbările la nivel politic, dar şi absenţa unor evaluări periodice ale activităţii autorităţilor contractante raportate la rezultatele obţinute.
Preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, Laurenţiu Plosceanu, spune că cele mai mari probleme cu care se confruntă sunt legate de partea de reglementare.
"Există o anumită incoerenţă în plan legislativ. Cred că aici va trebui să găsim o soluţie care, cel puţin pentru partea de infrastructură, energie şi mediu, să genereze o soluţie unitară, în aşa fel încât mediul de business să ştie exact pe ce condiţii contractuale îşi poate angaja responsabilităţile. Sunt multe probleme legate de caietele de sarcini, care au devenit un instrument de multe ori nu doar de selectare a antreprenorilor, ci chiar de predefinire a celor care fac lucrările. Firmele de construcţii ştiu foarte clar când citesc caietul de sarcini către cine este dirijat. Mulţi decid nici măcar să nu mai lucreze o documentaţie de licitaţie sau primesc invitaţia de a nu mai consuma timp, pentru că se duc degeaba", susţine Laurenţiu Plosceanu.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă, spune că există, într-adevăr, probleme legate de anumite achiziţii publice, dar că acestea sunt semnalate Curţii de Conturi şi că sunt fenomene izolate.
Ea adaugă faptul că se lucrează la simplificarea normelor de aplicare ale legislaţiei ce guvernează acest domeniu.
"Vor fi eliminate foarte multe articole care, din punctul meu de vedere, sunt în plus faţă de Ordonanţa 3 şi 4, adaugă la legislaţia primară. Prin urmare, nu au ce căuta în normele metodologice. Vrem să simplificăm aceste proceduri de achiziţie publică, dar în acelaşi timp vrem să eliminăm conflictele de interese şi lipsa de transparenţă şi acele contracte date cu dedicaţie. Nu este numai la noi această poveste, este peste tot în lume", a declarat Cristina Trăilă.
Cristina Trăilă a mai adăugat că există şi un proiect de lege care să oblige autorităţile centrale să deruleze toate achiziţiile uzuale, cum ar fi cele de mobilier, autoturisme sau birotică, prin intermediul unei unităţi centralizate, putându-se astfel realiza şi o economie reală, şi un control mai eficient al acestor achiziţii.