Laszlo Borbely: Avizăm Roşia Montană, dacă se respectă practicile privind mineritul
Ministrul mediului şi pădurilor, Laszlo Borbely, consideră că Guvernul român ar fi putut încheia un contract mai avantajos în cazul investiţiei derulată de Roşia Montană Gold Corporation, dar în continuare este loc de mai bine.
Articol de Alice Georgescu, 23 August 2011, 15:27
Ministerul Mediului şi Pădurilor va propune Guvernului spre avizare proiectul Roşia Montană doar în cazul în care investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul mediului, Laszlo Borbely.
”Încă de la începutul mandatului am declarat că voi propune Guvernului o hotărâre prin care să se acorde acordul de mediu doar în cazul în care voi avea siguranţa că investitorul va respecta cele mai bune practici în ceea ce priveşte mineritul, pentru a nu fi afectat mediul. Am cerut SC Roşia Montană Gold Corporation să respecte două condiţii importante: să reducã procentul de cianură până la un nivel care să nu mai fie poluant pentru natură, aşa cum se întâmplă şi în Suedia, şi să dea banii pentru renaturare, în primii ani de exploatare. Celelalte aspecte referitoare la partea economică a contractului nu se află în responsabilitatea Ministerului Mediului şi Pădurilor, ci a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri”, a precizat ministrul mediului.
Deşi la nivel european valoarea maximă admisă pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu slab acid este de zece ppm, Ministerul Mediului şi Pădurilor a înştiinţat compania Roşia Montană Gold Corporation că valoarea propusă de ei pentru concentraţia de cianuri disociabile în mediu acid slab de cinci ppm nu poate fi acceptată.
Laszlo Borbely a solicitat companiei să prezinte soluţii pentru reducerea concentraţiei astfel încât mediul înconjurător să fie protejat.
"Nu sunt mulţumit cu cinci. De ce? Pentru că am fost în Suedia şi am văzut tehnologii mai performante. Şi le-am adresat scrisoare şi o să avem câteva discuţii cu toţi inginerii, tehnicienii şi din partea investitorilor, şi din partea ministerului ca să ajungem la o formulă mai jos de cinci", a afirmat Borbely.
Traian Băsescu: Avem nevoie de acest aur pentru a-l duce în rezerva BNR
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat luni, la postul public de televiziune că vrea să vadă începută exploatarea aurului de la Roşia Montană, considerând că România trebuie să-şi mărească rezerva de aur pentru viitor.
El a respins acuzaţiile lui Victor Ponta care afirma că prin susţinerea proiectului de la Roşia Montană, preşedintele vrea să-şi protejeze sponsorii de campanie.
"Ponta e atât de imatur încât mi-e jenă să-i răspund. Până să ajungă la maturitate, îşi va împinge partidul la 20 de ani de opoziţie. Atât îl duce capul. Să se gândească bine dacă nu ştie ceva despre finanţarea campaniei lui Mircea Geoană" , a spus Băsescu.
Şeful statului a mai spus că încurajează proiectul de la Roşia Montană deoarece România are nevoie de o rezervă de aur.
”Pe forumuri a fost o controversă foarte puternică, dar unii de dragul ecologiei, alţii se gândesc că vom pune banii la buget pentru deficite sau şomaj. Nu. Noi avem nevoie de acest aur pentru a-l duce în rezerva BNR. Incertitudinea viitorului obligă orice stat care îşi poate consolida rezervele şi cred că din exploatare ar trebui să ridicăm rezerva la cel puţin 200 tone aur în următorii ani, pentru că vedeţi cât sunt de volatile monedele", a mai spus Băsescu.
La Roşia Montană sunt 300 de tone aur şi 1600 de tone de argint
Potrivit preşedintelui, din redevenţa de 4% din acest proiect, 12 tone ar trebui să intre gratis în rezerva BNR, în care se găsesc deja 103 tone de aur. De asemenea, el a afirmat că la Roşia Montană sunt 300 de tone aur şi 1600 de tone de argint.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de la Roşia Montană a început în anul 2004, iar în 2006, compania Roşia Montană Gold Corporation a depus raportul la Studiul de Evaluare a Impactului.
În cadrul procedurii, s-au organizat 14 dezbateri în România şi două în Ungaria.
În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe a trimis notificări către statele posibil afectate, având în vedere prevederile Convenţiei Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului.
Ungaria a fost singura ţară care a confirmat participarea.