Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru promovarea judecătorilor şi pentru comasarea alegerilor
Premierul Emil Boc şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru legea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru legea de comasare a alegerilor electorale.
Articol de Simona Mihăescu, 15 Decembrie 2011, 13:12
Premierul Emil Boc şi-a prezentat, joi, în plenul Parlamentului, decizia de angajare a răspunderii pe două legi, una referitoare la promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar cealaltă referitoare la decizia de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.
De precizat că Opoziţia nu a fost prezentă în sală, la niciunul dintre cele două proiecte legislative pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea.
Emil Boc susţine că noul proiect asigură transparenţă în numirea magistraţilor
Referindu-se la angajarea răspunderii privind promovarea magistraţilor la Curtea Supremă, premierul Emil Boc a susţinut că proiectul de lege pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea "îmbunătăţeşte procedura de selectare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin instituirea unor garanţii de transparenţă, obiectivitate şi profesionalism".
Emil Boc a spus că noua lege garantează promovarea la Instanţa Supremă pe criterii de competenţă şi în mod transparent.
El a explicat care vor fi criteriile de promovare pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, subliniind că este nevoie de cel puţin 5 ani vechime.
"Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va face dintre judecătorii şi procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii. Unu: au îndeplinit efectiv cel puţin cinci ani funcţia de judecător la Curtea de Apel, sau de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, ori Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Doi: a obţinut calificativul foarte bine la ultimele trei evaluări. Trei: nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar. Patru: au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 15 ani", a arătat Emil Boc.
Premierul a detaliat modalităţile prin care vor fi promovaţi magistraţii de la Înalta Curte , accentuând importanţa concursului pentru ocaparea acestor funcţii.
Emil Boc a mai anunţat că toate aceste concursuri se vor organiza printr-un sistem transparent.
"În manieră transparentă, vor fi publicate pe site. Oricine poate să adauge comentarii sau să facă observaţii şi acestea pot fi avute în vedere de către comisia de concurs. Adică este maximum de transparenţă pe care îl poate asigura sistemul, pentru a şti că, atunci când ajungi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-adevăr, poţi să stai în faţa oricui, să dai explicaţii pentru orice sentinţă pe care ai emis-o, în concordanţă cu legea şi cu respectarea regulilor statului de drept. eci, este un element de transparenţă, obiectivitate şi profesionalism care garantează procesul de selecţie al judecătorilor la Înalta Curte", a mai spus prim-ministrul României.
În discursul său, premierul a furnizat amănunte despre probele ce vor fi susţinute de candidaţi, dar şi despre modul de calcul al punctajului.
În final, Emil Boc a dat asigurări că proiectul de lege pentru care guvernul îşi asumă răspunderea este în concordanţă cu recomandărilor formulate de Comisia Europeană şi că argumentele prezentate s-au făcut "în temeiul Articolului 114 din Constituţia României.
Angajarea răspunderii pentru comasarea alegerilor
După ce şi-a angajat răspunderea pentru legea de promovare a magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, premierul Emil Boc a prezentat rapid, principalele prevederi ale celui de-a doilea proiect de lege, cel privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare.
Emil Boc a arătat că noul proiect stabileşte ca guvernul să delimiteze colegiilor uninominale prin care vor fi aleşi deputaţii şi senatorii, prin hotărâre de guvern" cu cel puţin patru luni înaintea datei alegerilor, pe baza propunerilor unei comisii parlamentare special constituite, formate din câte doi reprezentanţi ai fiecărui grup parlamentar.
De asemnea, Comisia Parlamentară are obligaţia de a transmite guvernului, până cel mai târziu cu cinci luni înainte de data alegerilor, propunerile sale vizând delimitarea colegiilor uninominale.
Despre listele electorale acestea vor fi de trei feluri: permanente, suplimentare şi complementare.
"Pe listele permanente vor fi incluşi cetăţenii cu domiciulul, unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi cei cu reşedinţa stabilită cu cel puţin trei luni înaintea votării şi care solicită expres primarilor înscrierea pe lista permanentă", a subliniat premierul.
Alegătorii vor semna în două rubrici "în două rubrici ale listelor electorale, una pentru alegerile parlamentare şi alta pentru alegerile locale".
Cât priveşte depunerea candidaturilor, proiectul de lege prevede interdicţia depunerilor de candidaturi simultane la funcţiile de primar, preşedinte al consiliului judeţean, senator sau deputat.
Alegătorii vor vota la aceeaşi scecţie de votare pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru Camera Deputaţilor şi Senat, după caz, şi vor semna într-o singură listă electorală, a mai explicat premierul Emil Boc.
Premierul Emil Boc a reafirmat că prin organizarea simultană a alegerilor se reduc cheltuielile, iar în ceea ce priveşte organizarea acestea, costul lor se suportă de la bugetul de stat.
"Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor se suportă de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, autorităţile locale vor realiza economii şi din această perspectivă, întrucât toate cheltuielile vor fi suportate de la bugetul de stat. În temeiul rt. 114 din Constituţia României, în baza celor menţionate, guvernul îşi angajează răspunderea asupra acestui proiect de lege" a mai spus Emil Boc, în încheierea angajării răspunderii guvernului pentru alegeri electorale comasate.
Prin angajarea răspunderii, actele normative se consideră adoptate, fără a mai fi dezbătute de legislativ, dacă în termen de trei zile nu se depune o moţiune de cenzură sau dacă aceasta din urmă este respinsă.
În cazul adoptării moţiunii de cenzură, Executivul îşi pierde mandatul.
Opoziţia a anunţat deja că va depune o moţiune de cenzură.