Fondurile europene, cheia ieşirii din recesiune
Oficialii români s-au întâlnit cu delegaţiile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene la Bucureşti pentru a discuta modul în care România îşi îndeplineşte angajamentele luate în cadrul Acordului de împrumut de tip preventiv.
Articol de Iulian Olescu, 31 Octombrie 2011, 14:38
Misiunea de evaluare a modului în care România îşi îndeplineşte angajamentele luate în cadrul Acordului de împrumut de tip preventiv a ajuns, luni, Ministerul Afacerilor Europene, apărut tocmai pentru a ajuta la o mai bună cheltuire a banilor europeni.
Concluzia principală după această întâlnire a fost că absorbţia fondurilor europene reprezintă unul din cele mai importante, dacă nu cel mai important element al strategiei de creştere economică a României pentru anul viitor.
Şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks, a spus că în această perioadă plină de incertitudini proiectele de investiţii finanţate din fondurile structurale ar putea reprezenta principalul motor de creştere pentru economia românească.
Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat la finalul întâlnirii că în această după-amiază vor fi trimise la Bruxelles scrisorile de informare privind măsurile luate de către autorităţile române pentru remedierea deficienţelor din sistemul achiziţiilor publice, pentru stabilirea clară a responsabilităţilor diferitelor autorităţi implicate şi pentru tratarea problematicii conflictului de interese în gestionarea fondurilor europene.
El a adăugat că speră ca la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie România să poată relua transmiterea de cereri de plată către Comisia Europeană măcar pe anumite programe.
La discuţiile de duminică dintre preşedintele Traian Băsescu şi delegaţia instituţiilor creditoare s-a pomenit de cifre peste aşteptări în trimestrul III al acestui an, cel puţin în lunile de vară, creşterea economică importantă pe fondul inflaţiei reduse, însă analiştii economici avertizează de mult că datele ar urma să se schimbe poate chiar radical până spre sfârşitul anului şi în 2012.
Preşedintele Traian Băsescu vorbea de o creştere pe ultimul trimestru de circa trei procente şi de o inflaţie mai redusă decât se aştepta şi menţiona activităţi cum ar fi turismul sau construcţiile cu contribuţii importante la creştere.
În schimb, datele care vin din partea INS nu sunt tocmai încurajatoare; astfel, şomajul a crescut în septembrie cu 0,2% faţă de august şi cu 0,3% faţă de septembrie 2010, apoi, managerii societăţilor din principalele ramuri de activitate aşteapt creşteri moderate în comerţul cu amănuntul, relativă stabilitate în industria prelucrătoare şi servicii, şi cădere în construcţii. La fel şi cu numărul de salariaţi - creştere moderată în comerţ, relativă stabilitate în industria prelucrătoare şi servicii şi scădere în construcţii.
În privinţa preţurilor, managerii anticipează o creştere moderată în industria prelucrătoare, o creştere în comerţ şi o relativă stabilitate a acestor preţuri în construcţii şi servicii.