"Filmul" unui Referendum
Şase iulie, a fost ziua care a declanşat cu o rapiditate, rar întâlnită în viaţa politică a României, suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea referendumului de demitere a acestuia, la 29 iulie.
Articol de Simona Mihăescu, 12 Iulie 2012, 13:37
România, bulversată
Într-o săptămînă care nu prevedea nimic spectaculos din punct de vedere politic, România, prin reprezentanţii ei, parlamentarii, şi-a suspendat preşedintele, a stabilit data referendumului pentru demiterea şefului statului, a desemnat preşedintele interimar al României şi a iscat reacţii internaţionale extrem de dure.
Marţea revocărilor
Totul a început într-o zi de marţi, prin cererea USL de revocare a preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.
În aceeaşi zi au fost revocaţi din funcţie, după a şedinţă extraordinară a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase şi numiţi prin vot, noii lideri ai celor două Camere ale Palramnetului: Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea.
Atât Vasile Blaga cât şi Roberta Anastase au sesizat Curtea Constituţională.
►Pe 4 iulie, USL anunţă că a strâns numărul de semnături necesare pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
►Pe 5 iulie este citită în plenul Parlamentului cererea de suspendare , iar preşedintele Senatului, la acel moment, Crin Antonescu- anunţă că votul pentru suspendarea lui Traian Băsescu va aveam loc, vineri, 6 iulie, la ora 17.00.
6 iulie: Ziua suspendării
►La 6 iulie 2012, Parlamentul României votează în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru suspendare.
Din acel moment lucrurile se desfăşoară, practic, cu o rapiditate rar întâlnită în viaţa politică din România
►29 iulie, este ziua aleasă pentru referendumul la care românii vor decide dacă votează "da" pentru demiterea preşedintelui, sau "nu", pentru ca Traian Băsescu să revină la Cotroceni.
A urmat un week-end în care Curtea Constituţională nu a acţionat în niciun fel.
USL în schimb, s-a mişcat din nou, rapid. Prin votul suspendării, preşedintele Senatului, devine, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României.
Crin Antonescu a aşteptat decizia Curţii Constituţionale pentru a acţiona în această calitate.
►9 iulie: Luni CCR decide constituţionalitatea alegerii preşedinţilor celor două Camere şi prin urmare interimatul la preşedinţia României îi revine Crin Antonescu
10 iulie: CCR decide 50% plus unul din dintre alătorii înscrişi pe liste
►10 iulie Lovitura pentru USL a venit însă marţi de la CCR, care a decis că, preşedintele poate fi demis numai dacă la urne se prezintă 50% plus unu dintre alegători (circa 9 milioane de oameni), iar jumătate dintre aceştia votează pentru demitere.
USL dorea ca 2012, Traian Băsescu să poată fi decis cu jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate.
Astfel, chiar dacă la urne se prezentau 30% dintre alegători, să spunem, dacă jumătate plus unu din aceştia votau pentru demitere, preşedintele era demis şi se organizau noi alegeri prezidenţiale.
CCR: Referendumul este valid doar cu prezenţa a jumătate plus unu din cei înscrişi pe liste.
Referendumul ne costă 95 de miliane de lei, aproximativ 21 de milioane de euro.
Întrebarea care va fi adresată votanţilor din 29 iulie 2012 va fi:
"Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?".
Campania pentru referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu se anunţă a fi o luptă necruţătoare în care ambele tabere vor folosi toate mijloacele pentru a convinge electoratul.
PDL, campanie electorală pentru Traian Băsescu
În campania electorală, de partea preşedintelui suspendat se află "partidul său de suflet", PDL , care a anunţat că va organiza 3 mitinguri de amploare, în trei mari oraşe din România, în favoarea lui Traian Băsescu.
De partea cealaltă, cei doi şefi de campanie, Liviu Dragnea-PSD şi Relu Fenechiu-PNL anunţă la rândul lor, că vor organiza şi ei mitinguri anti-prezidenţiale şi vor explica electoratului de ce preşedintele Traian Băsescu trebuie demis.
Situaţia politică din România a atras atenţia cancelariilor internaţionale
Astfel, începând cu ambasadorul SUA, în România, care a fost unul dintre primii care s-au pronunţat împotriva acţiunilor actualei puteri, reacţii negative faţă de ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele 10 zile, au venit şi din partea oficialilor Uniunii Europene şi chiar a unor şefi de stat de notorietate, cum ar fi cancelarul Germaniei Angela Merkel.
De asemenea presa internaţională a tratat pe larg situaţia politică din România.
În faţa unor avalanşe de reacţii negative, premierul Ponta a decis, miercuri 11 iulie să meargă la Bruxelles, pentru a da explicaţii privind situaţia din România.